Comisia Europeană a publicat un raport în care detaliază planul său de a contracara dezinformările și informațiile false propagate în timpul pandemiei de coronavirus. Printre pericolele identificate se numără și actori străini și țări precum Rusia sau China, care sunt acuzați că s-au implicat în „operațiuni țintite de influență” și „campanii de dezinformare” în UE și la nivel global.
Actori străini și anumite state terțe, mai ales Rusia și China, s-au implicat în operațiuni de influență țintite și în campanii de dezinformare despre Covid-19, în UE, în vecinătatea sa și global.Raport Comisia Europeană
Planul Comisiei Europene, prezentat oficial miercuri de biroul Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borell, în subordinea căruia se află și unitatea specializată în lupta împotriva dezinformării venite dinspre Rusia – East StratCom Task Force, descrie măsurile pe care Comisia le va lua pentru a combate „infodemia”, așa-numita pandemie de dezinformări și știri false care au învăluit informațiile factuale și din surse verificate, despre noul coronavirus și boala provocată de el, Covid-19.
Șeful diplomației UE, Înaltul Reprezentant Josep Borell, a declarat miercuri că „pandemia de coronavirus este însoțită de o infodemie masivă”.
„Am fost martorii unui val de informații false sau înșelătoare, farse sau teorii ale conspirației, precum și operațiuni țintite de influență, ale unor actori străini. Unele dintre acestea au ca scop vătămarea UE și a statelor sale, încercând să submineze democrațiile noaste, credibilitatea UE și a autorităților naționale. Mai mult, dezinformarea în timpul coronavirusului poate ucide”, a spus Borell.
Una dintre cele mai dure afirmații din acest plan este acuzația că Rusia și China au desfășurat operațiuni coordonate de dezinformare, atât în UE, cât și la nivel global, pentru a submina democrațiile și a diviza societățile.
„Actori străini și anumite state terțe, mai ales Rusia și China, s-au implicat în operațiuni de influență țintite și în campanii de dezinformare despre Covid-19, în UE, în vecinătatea sa și global, urmărind să submineze dezbaterea democratică și să exacerbeze polarizarea socială, pentru a-și îmbunătăți propria imagine în contextul Covid-19”, arată raportul Comisiei Europene, care este adresat Parlamentului European, Consiliului UE și celui European.
Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, a declarat miercuri că „menționăm foarte clar Rusia și China și avem suficiente dovezi pentru a face o astfel de declarație. Este foarte bine bazată pe dovezi”.
„Autoritățile ruse și chineze, dar mai ales rușii, au negat mereu că aceste centre de fake news au vreo legătură cu autoritățile din Rusia. Sunt centre pe care le cunoaștem bine, precum Russia Today sau Sputnik, nu au legătură cu guvernul, sunt companii private. Ei nu sunt responsabili pentru ce spun ele. Mi s-a spus acest lucru în timpul mandatului actual, dar mi s-a spus ceva similar și când eram ministrul de Externe al Spaniei. Ei neagă complet că sunt implicați în astfel de activități, ca guvern, ca țară, ca autoritate publică. Și este greu să controlezi ce fac. Nu sunt sigur că avem puterea necesară să intervenim în ce fac ei. Nu o avem. Ce putem face este să luptăm împotriva informațiilor pe care ei le diseminează, pentru a le oferi cetățenilor noștri o alternativă, o verificare, un contrast între ce spun ei și realitate. Este dificil să faci altceva”, a spus Josep Borell, miercuri, la lansarea raportului.
Raportul Comisiei vorbește și despre metodele folosite în mediul online de state precum Rusia și China, în operațiunile de influență, care conțin și dezinformări. Este vorba despre „tactici de interferență manipulatoare, cum ar fi amplificarea prin comportament manipulator, folosirea coordonată de conturi false sau neautentice, roboți (bots) automatizați și alte metode de a amplifica artificial popularitatea conținutului”.
Două lucruri diferite în infodemie: dezinformările și informațiile false
Planul se referă mai ales la întărirea cooperării și acțiunilor comune împotriva dezinformării, pentru statele UE, dar ridică și probleme precum campanii de informare ale UE în țări non-membre, colaborarea și înăsprirea cerințelor pentru platformele online, grija guvernelor de a proteja presa și libertatea de exprimare, în goana măsurilor luate pe timpul stării de urgență, precum și protejarea consumatorilor în fața reclamelor și produselor false sau periculoase, legate de coronavirus.
„Această `infodemie` se hrănește cu fricile cele mai de bază ale oamenilor. Restricțiile sociale au obligat milioane de oameni să stea în case, crescând utilizarea social media, inclusiv pentru accesul la informații, în timp ce platformele online, cei care fac fact-checking și utilizatorii de social media raportează milioane de postări false sau manipulatoare. Ținând cont de noutatea acestui virus, golurile de cunoștințe s-au dovedit un teren fertil ideal pentru ca narative false sau manipulatoare să se răspândească”, arată raportul.
În raportul său, Comisia mai arată că dezinformarea poate avea „consecințe grave”, cum ar fi ignorarea recomandărilor de sănătate oficiale sau implicarea în fapte și comportamente riscante – exemple sunt folosirea sau cumpărarea de substanțe și dispozitive prezentate drept soluții-miracol. Printre consecințe se numără și „un impact negativ asupra instituțiilor noastre democratice, societăților, precum și situației noastre economice și financiare”.
Comisia Europeană face distincția între două feluri de deformare a faptelor – dezinformare și informare falsă („misinformation”). Prima presupune intenție, a doua nu.
Acțiunile Rusiei sau Chinei în această „infodemie” se încadrează la dezinformare: „Este important să determinăm dacă există o intenție de a provoca rău public sau de a avea un câștig economic. Când nu există o astfel de intenție, de exemplu când cetățenii răspândesc informații false fără să își dea seama, între prieteni și familie, cu bună credință, conținutul poate fi văzut ca informație falsă (misinformation). În contrast, și așa cum este definit de Comunicarea Comisiei din aprilie 2018, prezența unei astfel de inteții califică respectivul conținut ca dezinformare”.
În opinia Comisiei, informațiile false (misinformation) pot fi combătute prin „respingeri bine țintite și inițiative de deconstruire a miturilor (myth busting) și alfabetizare media”, în timp ce dezinfomările trebuie combătute prin „acțiuni ale guvernelor”, la care să se adauge și intervenția platformelor online de a „opri comportamentul coordonat manipulator și de a crește transparența în jurul operațiunilor de influență malignă”.
Cele 7 puncte ale planului și măsurile pe care Comisia le va lua
Întărirea comunicării strategice în UE și în afara ei
- investiții în capabilități de comunicare strategică și îmbunătățirea cooperării între statele UE.
- îmbunătățirea folosirii mecanismelor deja existente, inclusiv prin Unitatea de Comunicare Strategică a Serviciului de Acțiune Externă.
- înființarea unei secțiuni speciale pentru Covid-19 în cadrul Sistemului de Alertă Rapidă, pentru a permite schimbul de informații pe temă între membrele UE și instituții.
- un rol mai activ al reprezentanțelor UE în dezbaterile din statele membre, mai ales folosind social media.
Cooperarea cu țările non-UE și parteneri
Raportul arată că din cauza amenințărilor create de campaniile de dezinformare, UE a început să trimită mesaje vizibile și consistente nu doar în statele membre, ci și în vecinătatea sa – în Balcanii de Vest și în Africa.
„De exemplu, pentru a contracara narativele privind lipsa de ajutor din partea UE pentru state terțe, au fost lansate campanii de comunicare în câteva țări, inclusiv în vecinătatea europeană”, arată raportul.
UE a direcționat fonduri pentru a sprijini guvernele în lupta cu criza și cu dezinformările „care pot alimenta tensiunile și conflictele”, în zone deja afectate de conflicte, precum regiunile africane Sahel, Marile Lacuri și Cornul Africii, dar și în Orientul Mijlociu și America Latină.
Pentru a-și pune în aplicare planul, UE a cooperat cu NATO și cu G7, dar și cu jurnaliști din țările respective. Pentru a contracara dezinformarea în statele non-UE, Comisia are în plan:
- colaborarea cu Organizația Mondială a Sănătății (WHO) pentru a monitoriza media și a promova detectarea și reacția la narativele care manipulează.
- programe de sprijin pentru lupta împotriva dezinformării și operațiunilor de influență.
- intensificarea dialogului cu parteneri din societatea civilă și sectorul privat, din țările respective, pentru a organiza consultări, conferințe și dezbateri.
Creșterea transparenței platformelor online despre operațiunile de dezinformare
Raportul Comisiei arată că platforme online precum Google, Facebook, Twitter și Microsoft și-au modificat politicile, pentru a aborda dezinformările privind Covid-19 și au promovat informații corecte despre Covid-19 de la WHO, autorități din sănătate și publicații media profesioniste. În același timp, platformele au degradat conținutul care s-a dovedit fals sau manipulator și a limitat reclamele care promovau produse și servicii false, iar conținutul care putea duce la afectarea sănătății cetățenilor sau a siguranței publice a fost îndepărtat.
Cu toate acestea, platformele online nu au promovat îndeajuns persoanele care fac verificări factuale („fact-checking”), cercetătorii și organizațiile societății civile, consideră raportul Comisiei.
Comisia va cere, de aceea, acestor platforme, să publice lunar rapoarte despre acțiunile lor anti-dezinformare pe tema Covid-19, care să conțină:
- inițiative de a promova conținut autorizat la nivel UE și al statelor membre, de la agenții naționale și internaționale de sănătate sau de la media profesionistă.
- inițitative și instrumente care să îmbunătățească nivelul de conștientizare al utilizatorilor, să îi informeze pe aceștia când interacționează cu o dezinformare.
- raportarea tuturor cazurilor de manipulare în social media, de operațiuni de influență și de comportament coordonat neautentic, pe care le-au detectat.
- furnizarea de date pentru fiecare țară UE, despre limitarea reclamelor bazate pe dezinformarea despre Covid-19, atât pe platformele respective cât și pe alte site-uri.
Comisia propune de asemenea și sprijinirea de către platformele online a cercetătorilor și persoanelor care fac „fact checking”, prin cooperarea cu ei și prin a le oferi acces la programele proprii de verificare a faptelor. Comisia va cere platformelor să colaboreze de asemenea cu Observatorul European de Media Digitale (EDMO), o instituție europeană nouă, care funcționează ca o platformă pentru cercetători și cei care fac verificări factuale.
Asigurarea libertății de exprimare și a dezbaterii democratice
Criza provocată de pandemie a arătat că „există riscul ca unele măsuri gândite să combată infodemia pot fi folosite ca pretext pentru a submina drepturi fundamentale și libertăți sau pot fi abuzate cu scop politic în UE și în afara sa”, arată raportul.
„Libertatea de exprimare și dreptul presei și a societății civile de a ține sub observație acțiunile statului sunt mai importante ca niciodată în această criză: responsabilitatea autorităților publice nu trebuie redusă, pe motiv că ele operează cu puteri date de urgență. Autoritățile publice trebuie să asigure transparența muncii lor”, mai arată raportul.
Comisia dă exemplul negativ al Ungariei, care a introdus o infracțiune nouă în Codul Penal, legată de răspândirea dezinformărilor în timpul stării de urgență.
Comisia are în plan, printre altele:
- să ceară statelor UE să se asigure că jurnaliștii pot lucra în siguranță și în condiții corespunzătoare cu recunoașterea presei de știri ca fiind un „serviciu esențial”.
- să ceară Parlamentului și Consiliului să adopte de urgență un plan de redresare care să ajute presa în lupta cu dezinformarea. „Toți actorii UE trebuie să facă eforturi să sprijine media”, arată raportul, care atrage atenția însă că aest ajutor „trebuie să respecte independența” presei.
Întărirea și creșterea nivelului de conștientizare al cetățenilor
Raportul arată că un instrument-cheie pentru lupta împotriva dezinformării este capacitarea cetățenilor de a analiza informațiile online. Grupurile cele mai vulnerabile la dezinformare sunt tinerii și copiii, iar pentru a-i conștientiza față de dezinformări, este nevoie de încurajarea alfabetizării media și a gândirii critice.
Protejarea sănătății publice și a drepturilor consumatorilor
„O particularitate a crizei Covid-19 a fost concentrarea pe exploatarea consumatorilor. Manipularea, tehnicile înșelătoare de marketing, fraudele și înșelăciunile exploatează fricile, pentru a vinde produse inutile, ineficiente și posibil periculoase, sub pretextul fals al sănătății sau pentru a atrage consumatorii să cumpere produse la prețuri exorbitante”, arată raportul Comisiei un alt aspect al dezinformării din perioada pandemiei.
Comisia spune că platformele online (printre care Amazon, Alibaba/Aliexpress, Ebay, Facebook, Microsoft, Google, Rakuten, Wish sau Yahoo) au șters „milioane de reclame înșelătoare, care priveau produse ilegale sau nesigure”.
De asemenea, există site-uri cu nume care fac referință la cuvinte des folosite în criza Covid-19, precum „corona”, „mască” sau „vaccin”, care creează aparența unor site-uri oficiale.
Pentru a combate aceste situații, Comisia va crea programe de sprijin pentru autoritățile naționale de protecție a consumatorilor.
O cooperare mai bună în cadrul UE
- crearea de mecanisme de coordonare pe dezinformări privind Covid-19, în structurile deja existente.
- folosirea mai des a Sistemului de Alertă Rapidă și a unor practici folosite și cu ocazia alegerilor în statele membre, precum „micro-targetarea” pe probleme ce țin de dezinformare.
Comisia Europeană analizează în mod regulat dezinformările care vin din partea Rusiei, nu doar pe tema pandemiei. În subordinea Serviciului de Acțiune Externă al Comisiei Europene, a fost înființat încă din 2015 East StratCom Task Force, unitate de analiști care demontează regulat dezinformările și teoriile conspirației promovate de canale media și online, pe site-ul EuvsDisinfo.
Facebook Forum