Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut public, joi, punctele de vedere întocmite în cadrul instituţiei prin care au fost formulate propuneri şi observaţii la proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), inițiat de USR.
Astfel, într-o notă a a Secţiei resurse umane şi documentare din Parchetul General se arată că inițiativa legislativă este deficitară şi nu întruneşte normele de tehnică legislativă cerute de lege, totodată fiind identică cu cea respinsă la finele anului trecut de Senat.
„În ceea ce priveşte propunerea legislativă de faţă, se remarcă faptul că aceasta este identică (‘mot-a-mot’) cu propunerea legislativă pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie înregistrată la Senatul României cu numărul L612/2019, respinsă definitiv de Senat, în calitate de cameră decizională, în şedinţa din 11 decembrie 2019”, se arată în document.
Proiectul care face obiectul acestei lucrări „nu întruneşte normele de tehnică legislativă cerute de lege, fiind deficitar atât sub aspectul conţinutului, cât şi al fundamentării soluţiei legislative propuse”, mai arată Parchetul General.
Astfel, se arată în notă, se desprinde necesitatea modificării şi completării unor prevederi ale proiectului, întrucât există arii nereglementate, cum ar fi resursele umane şi cele materiale, sau care lasă loc de ambiguităţi interpretative.
De asemenea, în document se precizează că proiectul este deficitar şi sub aspectul dispoziţiilor tranzitorii, impunându-se, în special, reglementarea unor ipoteze menite, pe de o parte, să asigure trecerea în mod procedural a dosarelor la unităţile de parchet care îşi vor redobândi competenţa, iar, pe de altă parte, să evite apariţia unor probleme similare celor întâmpinate cu ocazia înfiinţării secţiei.
Cu privire la situaţia cauzelor în curs de soluţionare, sursa menţionată susţine că învestirea unui parchet cu soluţionarea unei cauze nu este, nu poate fi o măsură administrativă epuizată în operaţiunea materială de predare/preluare fizică a unui dosar, ci trebuie să constea într-o măsură procedurală.
„Au existat în trecut dispoziţii legale care prevedeau trecerea administrativă a cauzelor de la parchete sau instanţe desfiinţate la cele devenite competente (cea mai recentă reglementare în acest sens, aceea cuprinsă în art. 21 din Legea nr. 255/2013 de punerea în aplicare a N Cpp). Soluţia legislativă propusă, discutabilă de altfel, nu a creat probleme în transpunerea ei în practică întrucât legea prevedea în mod expres care sunt parchetul, respectiv instanţa competente (un singur parchet, respectiv o singură instanţă). În cazul SIIJ însă, stabilirea parchetului competent are în vedere mai multe criterii legale, noua competenţă putând varia atât după materie, cât şi după calitatea persoanei, precum şi după teritoriu. Decizia trebuie luată în fiecare caz în parte, acestea fiind motivele pentru care ea trebuie să fie rezultatul unei dispoziţii a magistratului, dispoziţie cu caracter procesual, de aplicare a normelor în materie de competenţă. În situaţia noastră, singura soluţie legală care se întrevede, din punctul nostru de vedere, este emiterea unei ordonanţe de declinare a competenţei”, se arată în document.
Un proiect de lege inițiat de USR prevede desfiinţarea SIIJ. Proiectul a fost semnat şi de deputatul independent Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei în guvernarea Dăncilă, dar care s-a pronunţat public în ultimii doi ani împotriva modificărilor operate de social-democraţi la legile justiţiei şi legislaţia penală.
„Desființarea urgentă a Secției speciale nu doar că este în linie cu cerințele Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, dar se impune și prin prisma rezultatelor obținute în 2019 de această structură: din 417 dosare soluționate în 2019, 415 au fost clasate și doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați. Încă o amânare a desființării SIIJ nu este acceptabilă. Justiția trebuie repusă urgent pe făgașul ei normal și este de datoria Guvernului PNL să o facă”, este argumentul invocat de USR.
Ministrul justiției Cătălin Predoiu a inițiat o consultare cu magistrații privind desființarea acestei secții, rezultatul fiind covârșitor pentru eliminarea acestei structuri de parchet. Predoiu susține că nu poate desființa SIIJ prin Ordonanță de urgență, acest lucru urmând să fie stabilit printr-o lege, și invocă rezultatul referendumului inițiat de Klaus Iohannis care îi interzice să folosească ordonanțele de urgență în domeniul justiției.
Citește și:
