Cercetători britanici, de la King's College, au ajuns la concluzia că există șase tipuri diferite de Covid-19, după ce au studiat simptomele înregistrate de o aplicație folosită pe scară largă a pacienților infectați cu noul coronavirus.
Cele șase tipuri diferite de simptome sunt corelate cu cât de gravă poate deveni infecția. De asemenea, distincția făcută între tipurile de boală (după simptome) mai arată și în ce măsură evoluția bolii poate duce un pacient la situația în care are nevoie de respirație asistată, asta însemnând ventilație sau administrare de oxigen. Studiul originar poate fi consultat aici.
Cele șase tipuri ale simptomelor Covid 19.
- 1. Simptomele de gripă clasică - durere de cap, pierderea simțului mirosului, dureri de mușchi, tuse, gât iritat, dureri în piept, fără febră.
- 2. Simptome de gripă - dureri de cap, pierderea mirosului, tuse, gât iritat, răgușeală, febră, lipsa poftei de mâncare
- 3.Simptome gastrointestinale - dureri de cap, pierderea mirosului, lipsa apetitului, diaree, gât iritat, dureri de piept, fără tuse
- 4.Simptome serioase - oboseala, care se adaugă durerilor de cap, pierderii mirosului, tusei, febrei, răgușelii, durerilor în piept.
- 5.Simptome serioase - confuzie, la care se adaugă durerile de cap, absența mirosului, absența poftei de mâncare, tusei, răgușelii, gâtului iritat, durerilor de piept, oboselii și durerilor musculare.
- 6. Simptome serioase - de natură abdominală și respiratorie. Dureri de cap, pierderea mirosului, a poftei de mâncare, tuse, febră, răgușeală, iritație în gât, dureri de piept, oboseală, confuzie, dureri musculare, respirație scurtă, diaree, dureri abdominale.
Pacienții cu nivelurile 4, 5 și 6 de simptome, descrise mai sus, sunt cei care ajung la spital și care au nevoie se respirație asistată (terapie intensivă), a arătat studiul cercetătorilor britanici.
Deși tusea frecventă, febra și pierderea mirosului (anosmia) sunt printre simptomele cele mai frecvente la Covid 19, informațiile adunate în studiul citat, bazate, cum am arătat mai sus, pe utilizatorii unei aplicații de monitorizare a pacienților depistați pozitiv cu noul coronavirus, indică o gamă largă de simptome. Este evident, arată studiul, că manifestările bolii variază de la cele ale unei simple răceli sau gripe obișnuite până la stări grave, dintre care unele cauzează moartea. Progresia bolii și finalul ei diferă, de asemenea, în mod semnificativ.
Pentru a afla în ce măsură simptomele particulare tind să apară simultan și cum influențează evoluția bolii, cei de la King's College, din Londra, au folosit datele pe care 1.600 de oameni din Marea Britanie și Statele Unite le-au expus pe o aplicație specială, în lunile martie și aprilie.
Așadar, oamenii au arătat fiecare simptom pe care l-au avut. Apoi, a intervenit un algoritm, care a fost aplicat altor 1.000 de persoane diagnosticate în luna mai cu Covid 19, care proveneau din Marea Britanie, SUA și Suedia.
Toți cei care au notat simptomele pe aplicația în cauză aveau în comun duerile de cap și pierderea mirosului, însă, în diferite momente, s-au manifestat și combinații ale altor simptome. Între acestea, starea de confuzie, durerile abdominale și respirația scurtă - care nu sunt cunoscute ca manifestări comune ale C ovid 19 - au coincis și cu intrarea pacienților repectivi în etape mai severe ale boli.
A urmat apoi o altă fază a studiului - a fost investigată care dintre grupele de simptome au coincis cu ajungerea la tratamentul cu ventilatoare sau administrare de oxigen. Așa s-a descoperit că doar 1,5% dintre pacienții cu simptomele din categoria 1, doar 4,4% dintre cei cu manifestările din categoria 2 și doar 3,3% din cea de-a treia categorie au avut nevoie de respirație asistată. Celelalte trei categorii de simptome au determinat într-o proporție mai mare asistența respiratorie. În ordine, 8,6% dintre pacienții cu simptome din categoria 4, aproape 10% dintre cei din categoria 5 și 19,8% din cei cu simptomele din categoria a patra au avut nevoie fie de întubare, fie de oxigen suplimentar. Jumătate dintre pacienții care au avut simptomele din cea de-a șasea categorie au ajuns la spital, în comparație cu 16%, cât a fost proporția spitalizaților cu manifestările din prima categorie.
Alte date comune ale studiului arată că pacienții din ultimele trei grupuri erau mai în vârstă, cu probleme de sănătate, unii dintre ei supraponderali și cu boli deja instalate - diabet sau afecțiuni pulmonare.
Studiul a mai scos la iveală că majoritatea celor care au avut nevoie de asistență specială pentru a putea respira - care au fost internați așadar - au ajuns la spital după 13 zile de la apariția simptomelor.
Este important rezultatul acestei cercetări, pentru că, dincolo de monitorizarea pacienților, există și posibilitatea ca, în funcție de simptome, să fie anticipată nevoia de spitalizare sau nu a unui pacient - iar pentru administrații, să poată estima capacitatea sistemelor sanitare de a acoperi nevoile de spitalizare, mai cu seamă la terapie intensivă.
Și o precizare, studiul a mai arătat că mulți dintre pacienții care și-au înregistrat simptomele pe aplicația amintită aveau în comun iritații ale pielii, însă medicii nu incluseseră, la data la care a fost făcută monitorizarea, aprilie-mai, după cum am arătat mai sus, între simptomele Covid 19 o astfel de manifestare. La acea dată, unul din zece oameni reclamau iritațiile cutanate.
