Linkuri accesibilitate

O firmă chineză, cu 0 angajați, condusă de Partidul Comunist, câștigă licitații de drumuri în România


Steagul Chinei
Steagul Chinei

Una dintre companiile gestionate direct de Partidul Comunist Chinez, acuzată de corupție și de lucrări neconforme în mai multe țări, pătrunde în România

Parteneriatul dintre o firmă românească, ieșită recent din insolvență, și o controversată companie de stat chineză, prima, cu trei angajați, a doua, cu niciunul, a fost anunțat de ministrul Transporturilor, Lucian Bode, constructor al șoselei de centură a orașului Zalău.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, este originar din județul Sălaj, așa cum și societatea Good Prod, componenta românească a parteneriatului româno-chinez, este înregistrată în același județ. Patronul său, Andrei Dorin Hodiș, a fost pentru câteva luni consilier local de Zalău, din partea PDL, în anul 2009, pe vremea când liderul organizației Sălaj a PDL era Lucian Bode, actualul ministu al Transporturilor. Hodiș a intrat în Consiliul Local Zalău pe baza apartenenței sale la PDL, la solicitarea organizației politice conduse de Bode.

Firma lui Hodiș a intrat în insolvență în octombrie 2016, în 2017 s-a aflat în reorganizare și a închis un an mai târziu procedura. Între timp însă, a câștigat licitația pentru centura orașului Târgoviște, un contract în cooperare cu o companie bulgară, care a fost reziliat.

Pe când parcurgea procedurile de insolvență, Good Prod a obținut un contract de 35 de milioane de lei - avea la acea vreme un singur angajat - pentru construirea de parcări rapide pe autostrada care leagă București de Ploiești. Se întâmpla în 2017, iar proiectul trebuia să fie finalizat până la sfârșitul acelui an. Nu este gata nici astăzi.

Nu este clar deloc ce anume a recomandat această companie din Zalău pentru câștigarea proiectului anunțat de ministrul Bode.

Sinohydro, gigantul chinez care face afaceri în România, criticat în lumea întreagă.

Sinohydro este o companie chineză de stat, a cărei conducere este numită de liderii comuniști de la Beijing. În fruntea companiei, care este specializată în hidrocentrale și baraje, de la președinte și vicepreședinți, până la membrii board-ului desemnarea se face de către conducerea Partidului Comunist Chinez. Dacă ajungi în conducerea companiei de stat Sinohydro trebuie să ai și o funcție de secretar adjunct al structurii de partid care gestionează firma cu peste 30.000 de angajați în țara de origine.

Sinohydro și-a deschis sucursală în România în timpul guvernării PSD, mai exact în noiembrie 2018, lună în care a participat și la licitația pentru construcția autostrăzii Ploiești-Brașov, în tandem cu o altă firmă chineză, Power China Roadbridge Group Co LTD. Sinohydro este înregistrată în România cu 0 (zero) angajați. Proiectul preferat de Guvernul Dăncilă, la finalul anului 2018, în parteneriat public-privat, a fost câștigat de asocierea unei alte companii chineze (China Communications Constructions) cu una din Turcia. Însă, venit la putere, Guvernul Orban a anulat licitația și a fost dat în judecată de consorțiul chino-turc.

Corupție, lucrări de proastă calitate, supraevaluare de lucrări

O scurtă investigație asupra contractelor Sinohydro indică obținerea de contracte în Africa (unde este pivot al expansiunii politicii Partidului Comunist Chinez -PCC), America Centrală și Asia. În Europa, a câștigat contracte în Serbia, țara care este unul dintre aliații de încredere ai PCC, dar unul dintre cele mai importante, cum ar fi o autostradă care leagă Serbia de Ungaria, nu a fost finalizat.

În Macedonia, derularea unui contract între Sinohydro și guvernul local a dus la căderea Guvernului și acuzarea de acte grave de corupție a premierului Nikola Gruevsky (în 2015). Este vorba despre două autostrăzi, pentru care s-au stabilit în 2012 contractele și care nu sunt gata nici astăzi, la care statul chinez s-a angajat că va contribui, printr-o bancă de stat (Eximbank), cu peste jumătate din costuri, asta însemnând aproape 700 milioane de euro. Condiția acordării împrumutului de stat chinez a fost permisiunea acordată Sinohydro de a-și alege subcontractorii. Prin negocieri directe între compania de stat chineză și premierul de la Skoplie s-a ajuns la trei acte adiționale la contract și supraevaluarea manufacturii chinezești cu 300% față de concurența europeană.

În anul 2013, Banca Mondială a pus compania SinoHydro pe lista neagră, a celor care nu pot participa la proiectele pe care le finanțează, pentru încălcarea condițiilor de integritate - fraudă cu evaluarea lucrărilor și fapte de corupție. Între acestea, mituirea unor evaluatori pentru construirea unui baraj în Senagal, cu 6,9 milioane de dolari. Sau mituirea cu 10 milioane de dolari a unei firme de consultanță pentru obținerea unui contract în Zimbabwe.

Banca Africană de Dezvoltare (AdD) a impus, de asemenea, embargo companiei Sinohydro în 2018, după ce a descoperit practici frauduloae în derularea unui contract în Uganda.

În Ghana, Sinohydro a semnat în 2018 un contract guvernamental criticat pe scena internațională - amenajează infrastructura unui parc forestier- contra 5% din resursele de bauxită ale țării.

În Ecuador, compania chineză care a câștigat construirea șoselei de centură de la Zalău a obținut un contract definitoriu pentru strategia politică a Partidului Comunist Chinez.

„Belt and Road Intiative - BRI-” (centură și drum) se numește programul Chinei, demarat în momentul venirii la putere a lui Xi Jinping, prin care regimul comunist de la Beijing se oferă să construiască infrastructură în baza unor contracte pe care le finanțează parțial, cu devize încărcate față de valoarea reală, îndatorând economii ale unor țări emergente sau negociind plata în barter cu resurse. Occidentul a văzut în Noul Drum al Mătăsii o strategie controversată, care are ca țintă finală Europa.

Revenind la Ecuador însă, proiectul de construire a unui baraj - tot de către Sinohydro - a însemnat construirea unui baraj hidroenergetic la poalele unui vulcan, plătit cu cea mai de preț resursă a țării din America de Sud - petrol.

Aproape fiecare oficial ecuadorian implicat în proiect se afla, la finele lui 2018, fie în închisoare, fie inculpat pentru luare de mită. Printre ei, un fost vicepreședinte, un fost ministru și un fost procuror.

Proiectul a însemnat împrumuturi de la statul chinez de 19 miliarde de dolari, care prevede și construcția de autostrăzi, șosele de centură, școli, clinici finanțate și executate de chinezi. Ecuadorul plătește nu cu bani, ci cu 80% din producția sa de petrol la export.

În Malaiezia, dezvăluirile unei redacții independente, Sarawak Report, au arătat că lucrările celor de la Sinohydro la unul dintre cele mai mari baraje din Asia de Sud-Est, au încărcat cu prea multă apă cimentul folosit la construcție, punând în pericol lucrarea.

Compania înființată de Mao Zedong are deja contracte în România

Sinohydro a fost înființată în 1950, la un an de la venirea la putere a fondatorului Republicii Populare Chineze, Mao Zedong. Cum am arătat mai sus, compania condusă de oameni cu funcții în PCC s-a înregistrat de la sfârșitul lui 2018 în România.

Până acum, și-a adjudecat lucrările de întreținere și reparare a drumurilor din Vrancea, semnând în 2017 un contract cu Direcția Regională Iași pentru drumuri și Poduri, parte a CNAIR. Valoarea contractului, peste 70 de milioane de lei, fără TVA. Este vorba despre aproape 500 de kilometri de soșele.

În februarie 2018, Sinohydro a mai câștigat un contract CNAIR, pentru o parte din centura București. Așadar, tot în perioada de guvernare a PSD, partid care a promovat participarea Chinei comuniste la proiectele de infrastructură și cele strategice, de la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Contractul pentru centura București a urmat o tactică similară cu cea care i-a adus proiectul centurii de la Zalău. Este vorba despre o asociere cu o firmă înregistrată în Baia Mare, NordVest Infrastructura, cu un asociat unic de 27 de ani, în spatele căreia presa a scris că s-ar afla fostul lider PSD de Maramureș Mircea Dolha, fost apropiat al lui Victor Ponta, exclus din partid în regimul Dragnea și recuperat de PNL. Asocierea câștigătoare dintre cele două firme, română și chineză, a fost contestată în instanță de către o companie italiană care participase la licitație și care a acuzat CNAIR de favorizarea celor care obținuseră contractul. Chinezii au mai pierdut între timp și un alt contract, de construire a unui pod între Tulcea și Brăila.

XS
SM
MD
LG