Propaganda chineză și susținătorii ei. Cum se topește „diplomația măștilor”

Într-o postare recentă pe facebook, Victor Ponta, liderul ProRomânia, i-a întrebat pe cei care-l urmăresc ce părere au despre un articol în care deputatul PNL Pavel Popescu era numit „idiot util”. Liberalul a anunțat un proiect de lege prin care să fie blocate investițiile în România ale regimului comunist de la Beijing în domeniile strategice. De asemenea, Pavel Popescu a făcut un apel la politicieni și presă să „conștientizeze pericolul pe care China îl reprezintă pentru economia și sănătatea României, a Europei și a întregii lumi.

Articolul distribut de Ponta, semnat de un jurnalist român angajat de Radioul public din China, afirmă, printre insulte la adresa deputatului PNL și panegirice la adresa Chinei, se arată că România s-ar afla pe o cale greșită în relațiile cu Beijingul și că autoritățile autohtone ar trebui să facă distincția dintre un partener și un prieten.

Victor Ponta este un promotor asumat al relațiilor politice și mai ales economice cu regimul comunist chinez. Încă de pe vremea când era pim-ministru, Ponta a stabilit o serie de contracte preferențiale pentru investiții chineze, care au fost dezghețate în timpul recentei guvernări a PSD.

În timpul crizei mondiale de echipamente de protecție împotriva coronavirusului, Victor Ponta a criticat guvernul că nu a fost reprezentat la rang de ministru într-o teleconferință între oficiali chinezi și lideri est-europeni. „În cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial - România are un Guvern format din sclavi orbi, care nu vor să vadă cât contează în aceste momente ajutorul Chinei pentru Italia, Spania, Polonia, Ungaria și Serbia, care nu sunt interesați de experiența acumulată de China în combaterea coronavirusului și nici de sprijinul material ( măști, echipamente, teste, aparatură medicală) pe care vecinii noștri l-au primit cu recunostință!”, a spus fostul premier.

Guvernul Orban a fost criticat și de Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătății în Cabinetul Cioloș. Pe 13 martie, Voiculescu a scris pe facebook - „Domnul ministru al sănătății, Victor Costache, ar trebui să ia legătura cu guvernul chinez și să solicite ajutorul. Eu asta aș face”. Referirea lui Voiculescu a fost legată de ajutorul acordat Italiei de Beijing, care, între altele, a constat în 100.000 de măști.

Propaganda ambasadei Chinei

Ambasada chineză la București este foarte activă de când coronavirusul a făcut primele victime în România. În fiecare zi, din laboratoarele propagandei chineze apar informații care susțin că noul coronavirus nu ar fi apărut în Wuhan, că președintele comunist Xi este în fruntea strategiei de combatere a epidemiei. Ambasadoarea chineză apare în multe dintre postări în care se fotografiază alături de cutii în care spune că se află „ajutor material” acordat de regimul comunist unor spitale sau comunități din România.

Diplomații chinezi sugerează că ar fi vorba de un ajutor dezinteresat acordat țărilor afectate, în condițiile în care România a cumpărat din China, prin intermediul Unifarm, echipamente de protecție care au ajuns la București, aduse de Tarom, potrivit anunțului Grupului de Comunicare Strategică.

Ce nu amintește ambasada Chinei la București, între toate postările sale propagandistice, este cazul măștilor plătite la nivelul de explozie a prețurilor de către guvernul olandez și care au fost retrase de pe piață din cauza calității proaste. Nu se referă nici la retragerea de pe piață a testerelor cumpărate din China cu o jumătate de milion de euro de către Guvernul spaniol, care dădeau erori mari și s-au dovedit nefuncționale.Nici cazul Cehiei, care a anunțat că 80% din kiturile de testare din China erau defecte.

De unde vine neîncrederea în China

China este țara unde se producea, înainte de pandemie, mai mult de jumătate din măștile chirurgicale folosite pe glob. Guvernul chinez a organizat o mobilizare de proporții pentru revenirea în prim planul exporturilor de echipamente de protecție. Dacă înainte de criză, aici se produceau 10 milioane de măști, acum se produc 116 milioane, potrivit ultimelor date ale Comisiei Naționale de Dezvoltare și Reformă de la Beijing. 2.500 de companii au trecut la producerea măștilor, printre care se află cele mai mari fabrici de stat, inclusiv Foxconn, care asamblează iPhone.

Imaginile cu cutiile de măști primite pe covor roșu în țările europene au fost considerate cele mai explicite forme de propagandă la care a recurs regimul comunist pe timp de criză provocată de pandemia de coronavirus.

Un banner în fața aeronavei care adusese în urmă cu două săptămâni 1 milion de măști la Atena avea un citat din Aristotel – „prietenia este un singur suflet care trăiește în două trupuri”. Însoțea o donație chinezească guvernamentală, în condițiile în care după portul Pireu, intrat în proprietate chineză după criza din 2008, au ajuns și alte investiții strategice în portofoliul Chinei etatiste. Compania chineză de stat deține deja 25% din acțiunile Companiei elene de electricitate, prin care se realizează transportul strategic de curent electric pe teritoriul Greciei.

Este doar un exemplu care arată că în spatele acestor gesturi ale Chinei stau solid interesele geopolitice.

Ian Brzezinski, de la Atlantic Council’s Future Europe Initiative, este de părere că Beijingul încearcă, în mod limpede, să rescrie istoria în privința proastei gestionării coronavirusului care a permis unui focar local, în Wuhan, să se transforme în pandemie. Aceasta este povestea despre pericolul pe care îl reprezintă un regim autoritarist și netransparent, o poveste pe care președintele Xi Jinping ar prefera să nu fie rostită”. El speră ca peste izbucnirea pandemiei să se așeze ceața. Intenția Chinei este ca UE să perceapă această intervenție cu materiale de protecție ca un ajutor venit la nevoie și, astfel, să consolideze poziția Chinei de putere economică și militară, lăsând uitate îngrijorările crescânde ale UE față de manifestările autoritariene.