Linkuri accesibilitate

Ravagiile alegerilor într-un singur tur la primării și Consilii județene


Desen de Dan Perjovschi „Ai grijă ce votezi!”

Mai sunt două săptămâni până la anunțarea oficială a candidaților pentru alegerile locale, a început deja strângerea de semnături pentru susținerea celor care se înscriu la scrutin, însă, după cum arată lucrurile acum, nu vor exista marile coaliții despre care s-a vorbit la un moment dat.

Traian Băsescu, europarlamentar acum din partea PMP, a anunțat că este dispus să candideze pentru a treia oară la Primăria Capitalei, după ce PNL a refuzat, la solicitarea USR, să facă liste comune cu partidul pe care l-a înființat în 2012.

Anunțul lui Traian Băsescu are și un potențial de negociere pe ultima sută de metri. PMP a dorit liste comune ale unei alianțe cu PNL, atât pentru alegerile locale, cât și pentru cele parlamentare, însă, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, negocierile s-au împotmolit la cedarea de locuri eligibile unor oameni propuși de partidul lui Traian Băsescu.

Cert este că mult invocata alianță anti-PSD, mai ales la București, una care să reunească PNL, USR-PLUS și PMP, este departe de a se concretiza. Până la mijlocul lunii august trebuie depuse listele, iar candidații comuni pentru sectoarele bucureștene încă nu s-au stabilit.

Nicușor Dan a rămas candidatul comun al PNL și PSD-PLUS la Primăria Capitalei, aflat la o mică distanță în sondajele de opinie față de Gabriela Firea, primar în funcție din partea PSD. O eventuală intrare în competiție a lui Traian Băsescu, va schimba însă lucrurile, pentru că fostul președinte, ales de două ori primar al Capitalei, are încă un electorat de până zece procente în București. Or, într-o competiție care se desfășoară într-un singur tur, participarea lui Băsescu în cursa electorală o va avantaja pe candidata PSD.

În privința funcției de primar la București, nou înființata alianță dintre Robert Negoiță și Victor Ponta nu-i va lua din voturi Gabrielei Firea, pentru că Negoiță, care se dezice acum de PSD, nu candidează pentru primăria orașului, ci pentru cea de primar al sectorului III, cel mai mare ca densitate de locuitori.

Însă, la nivelul sectoarelor bucureștene, pe partea dreaptă lucrurile nu s-au clarificat deloc. Nici măcar candidații pentru sectoare nu au fost conveniți între PNL și USR.

Dan Barna spunea zilele acestea că s-a ajuns la o înțelegere d principiu - fiecare dintre părți să aibă candidaţi la primărie în câte trei sectoare: la Sectorul 1 şi 2 să fie candidaţi USR, la Sectoarele 3 şi 6 să aibă candidaţi PNL, mai rămânând de stabilit cine vor fi candidaţii pentru funcţiile de primar în sectoarele 4 şi 5.

Liberalii au însă altă variantă - o acceptă pe Clotilde Armand la primăria sectorului 1, însă vor să-l promoveze pe Dan Cristian Popescu în cursa pentru primăria sectorului 2, pentru că este mai bine plasat în sondaje și ar avea o șansă să-l învingă pe Neculai Onțanu, cel despre care presa afirmă ca ar urma să fie candidatul PSD. Cei de la USR se bat încă pentru ca la sectorul 2 să candideze un membru USR în numele alianței, Radu Mihaiu, preocupat în ultima vreme să-l atace pe candidatul PNL, pe care îl numește „mafiot” în postările de pe facebook.

Ițele sunt și mai încurcate la stabilirea unui candidat comun la sectorul 5, unde PNL vrea să-l susțină pe Cristian Băcanu, secretar de stat în Ministerul Justiției, iar USR, pe Alexandru Dimitriu, un avocat de la firma lui Gheorghe Piperea, apropiat de PSD.

La sfârșitul săptămânii va avea loc o întâlnire între Ludovic Orban și Dan Barna, care vor stabili dacă vor avea candidați comuni la sectoarele din București sau nu. Însă, de pe lista de negocieri lipsește un punct important - listele comune de consilieri locali. Nu doar la București, ci în toată țara. În aceste condiții, este dificil de imaginat cum ar putea funcționa o astfel de alianță în campania electorală și cum s-ar împărți voturile electoratului de dreapta în ziua alegerilor.

Candidați comuni ai celor două formațiuni ar putea să mai fie, potrivit premierului Ludovic Orban, la Zalău şi Galaţi şi mai sunt în analiză trei-patru municipii reşedinţă de judeţ. Între acestea nu se numără însă Constanța, care, de asemenea, este o nucă tare în negocieri, câtă vreme senatorul Vergil Chițac, al liberalilor, este cotat de sondajele de opinie pe primul loc, punând sub semnul întrebării sprijinul PNL pentru candidatura deputatului USR Stelian Ion.

De partea cealaltă, PSD, care anunțase după alegerile prezidențiale că ar dori o alianță cu ALDE și Pro România, a renunțat la o astfel de strategie. ProRomânia pare să reia strategia de anul trecut, de la alegerile europarlamentare, când delimitarea de PSD și pe Victor Ponta și Corina Crețu deschizători ai listei electorale au adus 7% acestui partid care încă nu trecuse niciun test electoral.

De data aceasta, Ponta promite candidați surpriză, însă, ca și celelalte partide, întârzie să-i anunțe.

Partidele parlamentare au luat ca pe o repetiție generală scrutinul pentru alegerile locale, iar legile modificate de PSD pentru alegerea într-un singur tur a primarilor și a președinților de consilii județene favorizează partidele mari, cu infrastructura stabilizată și în orașe, și la sate.

Din această perspectivă, alegerile atipice din acest an ar putea să reconfirme pe post primari ai marilor orașe și să-i înșurubeze și mai trainic pe președinții de Consilii Județene, dintre care jumătate sunt ai PSD în această legislatură.

Pandemia a adus în discuție inclusiv amânarea scrutinului pentru administrația locală, însă, oricare vor fi condițiile, marele test politic va fi la alegerile parlamentare, cele a căror miză este guvernarea în viitoarea legislatură.

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG