Zeci de mii de persoane au ieșit pe străzile din Minsk pentru a 15-a zi pentru a protesta împotriva realegerii lui Aleksandr Lukașenka pentru un al șaselea mandat de președinte. Mulțimi importante s-au adunat în centrul capitalei în ciuda unei prezenței armate extrem de importante și a unui nou avertisment transmis de armată prin care se cere oprirea manifestațiilor.
Evenimentul din această duminică, la fix două săptămâni de la scrutinul pe care protestatarii îl denunță drept viciat, se intitulează „Marșul pentru un nou Belarus", iar la el s-au strâns deja mii de persoane în Piața Independenței care flutură steagul alb și roșu ultilizat în trecut ca însemn național.
Ei scandează „Pleacă", un mesaj adresat lui Aleksandr Lukașenka care conduce statul est-european în mod autoritar de 26 de ani.
Înainte de manifestația de duminică seară, Ministerul Apărării a anunțat că armata își asumă responsabilitatea de a proteja monumentele naționale de protestatari.
Într-un comunicat, ministerul afirmă că orice tulburare în apropierea monumentelor și a statuilor nu va mai primi un răspuns din partea forțelor de poliție ci direct din partea armatei.
În tot acest timp, forțele ale armatei au fost filmate în timp ce sunt deplasate în Minsk cu ajutorul transportatoare militare.
Opoziția a arătat că puncte de control ale poliției au fost stabilite la punctele de intrare în capitala Belarusului.
Trupul unui bărbat de 28 de ani a fost găsit într-o pădure din apropiere de Minsk cu urme care arătau că a fost bătut în mod violent. Conform unei publicații locale, bărbatul era dispărut din 12 august de când a participat la un protest antiguvernamental.
Până în prezent, au fost confirmate decesele a două persoane care au participat la proteste.
Mii de persoane au ieșit în fiecare zi în stradă după ce Aleksandr Lukașenka, în funcție din 1994, a fost declarat câștigător cu 80% al alegerilor din 9 mai. Peste 7.000 de persoane au fost arestate de poliție, iar sute au arătat că au fost supuși brutalității forțelor de ordine. Uniunea Europeană și Statele Unite nu au recunoscut rezultatul scrutinului și au criticat represiunea dură a autorităților belaruse.
Lanțuri umane de manifestare a sprijinului cu protestatari din Belarus sunt anunțate duminică în 26 de state, inclusiv în Lituania unde se dorește ca linia umană să se întindă pe granița cu Belarusul.
În 23 august 1989, circa două milioane de persoane și-au dat mâinile de-a lungul celor trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) într-un protest împotriva regimului sovietic care a rămas în istorie drept „Lanțul Baltic".
Svetlana Țihanovskaia, candidatul opoziției în alegeri care s-a refugiat în Lituania, a cerut sâmbătă ca belarușii să continuă lupta pentru drepturile lor și să nu se teamă de amenințările lui Lukașenka conform cărora țara este sub amenințare militară.
„Suntem poporul Belarusului și suntem o majoritate și nu ne vom da deoparte. Nu ne mai tem de ei", a spus Țihanovskaia pentru AFP.
Afirmațiile ei au venit în contextul în care Aleksandr Lukașenka a susținut din nou că trupe NATO din Polonia și Lituania se apropie provocator de granița Belarusului.
Îmbrăcat în uniformă militară, Lukașenka a spus în fața unei unități militare din localitatea Hrodna că armata belarusă trebuie să „protejeze integritatea teritorială a țării".
NATO a respins acuzațiile liderului de la Minsk pe care le-a numit „lipsite de substanță".
„Precum am făcut deja clar, NATO nu reprezintă nicio amenințare pentru Belarus sau oricare altă țară și nu are nicio dezvoltare militară în regiune", a transmis alianța într-un comunicat.
Acuzațiile au fost respinse și de președintele lituanian Gitanas Nauseda.
„Regiumul (nr. lui Lukașenka) încearcă să distragă atenția de la problemele interne ale Belarusului cu orice preț și cu afirmații total lipsite de substanță despre amenințări externe imaginare", a afirmat liderul de la Vilnius pentru AFP.
Niciun scrutin din Belarus, sub conducerea lui Aleksandr Lukașenka, nu a fost declarat liber sau corect de către statele vestice.
Facebook Forum