Autoritățile din Belarus au reținut, luni, doi membri ai mișcării de opoziție Consiliul de Coordonare, organism din care face parte și lidera Svetlana Țihanovskaia.
În același timp, agenția de știri BelSAT, de stat, a anunțat că și o altă membră a Consiliului de Coordonare, Lilia Vlasova, a fost chemată la interogatoriu de către autoritățile din Belarus.
Este vorba despre Volha Kovalkova, o apropiată colaboratoare a lui Țihnovskaia, și de Șiarhei Dileuski, unul dintre cei care au mobilizat oamenii la grevă în Belarus - ambii au fost arestați sub acuzația de organizare a marșului de protest de la Fabrica de mașini din Minsk, neautorizat de autorități.
Procurorii din Belarus au anunțat săptămâna trecută deschiderea unei investigații penale în privința fondatorilor consiliului opoziției care a fost întocmit cu rolul de a negocia transferul de putere după protestele de amploare ce au izbucnit ca urmare a alegerilor catalogate drept „fraudate" de la începutul lunii care i-au adus președintelui Lukașenko un al șaselea mandat de președinte.
Consiliul este format de liderii opoziției care denunță rezultatele alegerilor din 9 august și cere organizarea unui nou scrutin.
Reținerea membrilor Consiliului de Coordonare are loc în momentul în care Belarus a intrat în a treia săptămână de proteste de amploare, în care este reclamată fraudarea alegerilor din Belarus.
Duminică seara aproximativ 100.000 de oameni au demonstrat la Minsk împotriva realegerii lui Aleksandr Lukașenka pentru un al șaselea mandat de președinte. Mulțimi importante s-au adunat în centrul capitalei, în ciuda unei prezenței armate extrem de importante.
Evenimentul de duminică a avut loc la două săptămâni de la scrutinul pe care protestatarii îl denunță drept viciat, fiind intitulat „Marșul pentru un nou Belarus", iar la el s-au strâns deja s-a fluturat steagul alb și roșu ultilizat în trecut ca însemn național.
Ei scandează „Pleacă!", un mesaj adresat lui Aleksandr Lukașenka care conduce statul est-european în mod autoritar de 26 de ani.
Înainte de manifestația de duminică seară, Ministerul Apărării a anunțat că armata își asumă responsabilitatea de a proteja monumentele naționale de protestatari.
Într-un comunicat, ministerul afirmă că orice tulburare în apropierea monumentelor și a statuilor nu va mai primi un răspuns din partea forțelor de poliție ci direct din partea armatei.
În tot acest timp, forțele ale armatei au fost filmate în timp ce se deplasau în Minsk cu ajutorul transportatoarelor militare.
Opoziția a arătat că puncte de control ale poliției au fost stabilite la intrarea în capitala Belarusului.
Trupul unui bărbat de 28 de ani a fost găsit într-o pădure din apropiere de Minsk cu urme care arătau că a fost bătut în mod violent. Conform unei publicații locale, bărbatul era dispărut din 12 august, de când participase la un protest antiguvernamental.
Lanțuri umane de manifestare a sprijinului cu protestatari din Belarus au fost organizate în mai multe țări, inclusiv în Lituania, în semn de solidaritate cu protestatarii din Belarus.
În 23 august 1989, circa două milioane de persoane și-au dat mâinile de-a lungul celor trei state baltice (Estonia, Letonia și Lituania) într-un protest împotriva regimului sovietic care a rămas în istorie drept „Lanțul Baltic".
Svetlana Țihanovskaia, candidatul opoziției în alegeri care s-a refugiat în Lituania, a cerut sâmbătă ca belarușii să continue lupta pentru drepturile lor și să nu se teamă de amenințările lui Lukașenka, conform căruia țara este sub amenințare militară.
„Suntem poporul Belarusului și suntem o majoritate și nu ne vom da deoparte. Nu ne mai temem de ei", a spus Țihanovskaia pentru AFP.
Aleksandr Lukașenka a susținut din nou că trupe NATO din Polonia și Lituania se apropie provocator de granița Belarusului.
Îmbrăcat în uniformă militară, Lukașenka a spus, în fața unei unități militare din localitatea Hrodna, că armata belarusă trebuie să „protejeze integritatea teritorială a țării".
NATO a respins acuzațiile liderului de la Minsk pe care le-a numit „lipsite de substanță".
Până în prezent, au fost confirmate decesele a două persoane care au participat la proteste.
Mii de persoane au ieșit în fiecare zi în stradă după ce Aleksandr Lukașenka, în funcție din 1994, a fost declarat câștigător cu 80% al alegerilor din 9 mai. Peste 7.000 de persoane au fost arestate de poliție, iar sute au arătat că au fost supuși brutalității forțelor de ordine. Uniunea Europeană și Statele Unite nu au recunoscut rezultatul scrutinului și au criticat represiunea dură a autorităților belaruse.
