Cât costă reclamele pentru primarii PSD plătite din bani publici?

Sute de reclame despre proiectele și realizările companiilor municipale din subordinea Primăriei Municipiului București, condusă de candidata PSD Gabriela Firea, rulează la posturile de televiziune sau de radio, în plină campanie electorală. Candidata Gabriela Firea nu apare în aceste spoturi, însă „realizările” instituțiilor din subordinea ei, da. La fel se întâmplă și cu realizări sau doar proiecte ale unor companii municipale din sectorul 3, din subordinea primarului Robert Negoiță (Pro România, fost PSD), sau din sectorul 1, din subordinea primarului Dan Tudorache (PSD). Pe bani publici, primarii PSD în funcție fac promovare de milioane de lei în ultima săptămână de campanie.

„Este o reclamă mascată. Nici membrii Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) nu au avut vreun dubiu că este o rampă electorală”, explică pentru Europa Liberă Ionuț Codreanu, responsabilul de educație media al organizației ActiveWatch.

CNA, ca de altfel oricare altă instituție, nu poate însă face nimic, pentru că legea electorală nu împiedică această metodă de reclamă electorală.

„Problema este că noi nu avem nicio prevedere legală care să interzică să se dea pe post reclamele făcute de primării, chiar dacă este campanie electorală. Atâta vreme cât nu este pomenit numele candidatului, nu poate fi considerată campanie electorală. Evident, știm cu toții că este o modalitate de a-și face campanie pe bani publici”, explică pentru Europa Liberă Dorina Rusu, membră CNA, nominalizată de președintele Klaus Iohannis.

Mai mulți membri CNA au supus la vot propunerea de a sesiza măcar Curtea de Conturi, cu privire la corectitudinea cheltuirii unor bani publici în scopuri electorale, însă inițiativa nu a trecut la vot în plenul forumului de control al audiovizualului. La CNA, majoritatea este deținută de PSD.

„Singura soluție a fost să ne adresăm comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ca pentru următoarele alegeri să introducă o prevedere în legea electorală care să interzică acest tip de reclame pe bani publici, în campania electorală, care acordă un avantaj competitiv candidaților care sunt în funcții publice”, mai explică Dorina Rusu.

În momentul de față, cel puțin teoretic, orice candidat care conduce o primărie sau un consiliu județean are un avantaj în fața celorlalți contracandidați din cursa alegerilor locale: instituția din subordine se poate promova pe bani publici, în plină campanie electorală. Prin ricoșeu, este promovat și candidatul.

La București, cheltuielile prevăzute în bugetele de promovare ale celor peste 20 de companii municipale din subordinea Primăriei Capitalei însumau în 2020, peste 1,7 milioane de lei (în jur de 350.000 de euro), conform unei centralizări a bugetelor companiilor respective.

Suma nu reflectă însă în totalitate realitatea, au explicat surse din Consiliul General al Capitalei, pentru Europa Liberă, pentru că aceste bugete pot fi majorate prin hotărâri ale conducerilor companiilor municipale, iar sumele se vor reflecta abia în execuția bugetară de la finalul anului. În 2019, cheltuielile cu promovarea, declarate în buget de companiile municipale, s-au ridicat la aproape 3 milioane de lei.

De altfel, Primăria Capitalei a lansat chiar în plină campanie electorală un contract de promovare de peste 2 milioane de lei, prin Compania municipală de Publicitate și Afișaj, pentru proiectele realizate de Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Este vorba de lucrări de infrastructură la poduri și clădiri.

Conform unei monitorizări citate de Libertatea, în doar o săptămână (31 august-6 septembrie) au fost difuzate la televiziuni 635 de spoturi de reclamă, adică în medie de 20 de ori pe zi. Cele mai multe spoturi au fost difuzate la B1 TV, Antena 3, Realitatea Plus, România TV și Digi24.

„Linia fină” dintre abuz de resurse publice și promovare

Această situație „afectează echilibrul electoral și așa fragil”, consideră Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch. „Creează un mare dezavantaj. Ceilalți candidați nu au instituții în subordine și bugete de promovare”, spune pentru Europa Liberă și Septimius Pârvu, de la organizația Expert Forum. Mai mult, dacă această formă de „reclamă mascată” ar fi încadrată ca fiind reclamă electorală, ar fi și o formă de a încălca legea finanțării partidelor politice.

„Este o linie fină între ce înseamnă abuz de resurse publice și ce înseamnă activitatea unei primării. Legea electorală ne spune că nu se poate finanța campania electorală din banii unei instituții sau autorități publice. Dar acum, orice primar poate spune că aceste spoturi sunt pentru promovarea primăriei. Este o formă foarte fină de abuz de resurse publice. Cel mai evident este la București. Sunt sigur însă că există și în alte locuri din țară”, explică Septimius Pârvu, pentru Europa Liberă.

Când situațiile sunt mai clare, așa cum a fost atunci când primarul PSD al sectorului 1 a împărțit măști de protecție, la pachet cu fluturași electorali, autoritatea electorală a intervenit și a stabilit că este abuz de resurse publice, spune Septimius Pârvu. În cazurile reclamelor făcute de instituțiile din subordinea primăriei, legile nu prevăd această situație.

„În momentul de față, ele sunt difuzate legal, pentru că legea nu este cuprinzătoare, iar acest format nu poate fi încadrat. În mod clar, acest format este patentat de administrația PSD. Este o noutate, în alte campanii nu a mai existat. Este o modalitate mai recentă, din perioada pre-electorală”, spune Ionuț Codreanu, de la ActiveWatch.

CNA a reușit să scoată de la difuzare o singură astfel de reclamă, explică Dorina Rusu, însă doar pentru că avea un conținut înșelător: este vorba despre spitalul din sectorul 1 al Capitalei: „Era o reclamă care vorbea de un spital din sectorul 1, cel mai mare, cel mai dotat, care de fapt era doar un proiect. Și atunci am interzis-o, pentru că era o minciună”.

Milioane de euro cheltuite pe mii de reclame la proiectele primăriei Capitalei

În 2019, proiectele Primăriei Municipiului București și ale companiilor din subordine au fost promovate masiv în mass media.

În perioada august-noiembrie 2019, Primăria Capitalei a plătit peste 5 milioane de lei (peste 1 milion de euro) televiziunilor, radiourilor și unor site-uri, pentru a promova Spitalul de copii „Victor Gomoiu”.

Tot în 2019, trei campanii de promovare ale unor proiecte ale instituțiilor din subordinea Primăriei conduse de Gabriela Firea (Direcția Generală de Asistență Socială, Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic sau Administrația Spitalelor) au dus la difuzarea a peste 5.000 de spoturi publicitare la televiziunile de știri, dar și cele comerciale, conform Pagina de Media.

Cele mai multe spoturi, peste o mie, au fost difuzate de Antena 3, apoi în ordine de televiziunile Realitatea, România TV, B1, Digi24, Antena 1, Kanal D și Pro TV.

Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, companie municipală aflată în subordinea Primăriei Capitalei, avea prevăzut un buget de promovare de aproape 6 milioane de euro pentru perioada 2019-2021. Spoturile de promovare urmau să fie difuzate la șapte posturi TV (ProTV, Antena 1, Antena 3, Kanal D, Romania TV, B1 TV, Realitatea TV, Digi 24), opt posturi de radio (Radio Romania Actualitati, Digi FM, Kiss FM, Magic FM, Europa FM, Smart Radio, Radio Guerrilla, Radio ZU) și 11 site-uri (Adevărul.ro, Digi24.ro, A1.ro, Antena3.ro, Stiripesurse.ro, psnews.ro, cancan.ro, prosport.ro, ciao.ro, dcnews.ro și digisport.ro), conform Pagina de Media.

Primăria Capitalei nu a furnizat Europei Libere, până la publicarea acestui articol, o situație a sumelor destinate promovării proiectelor instituțiilor aflate în subordine pe anul în curs.