În ultimii ani, calitatea aerului din Capitală a fost subiect de discuții nesfârșite. De fiecare dată, autoritățile locale și centrale au minimalizat sau ignorat subiectul, răspunderea fiind pasată de la o instituție la alta. În ciuda semnalelor de alarmă trase de activiștii de mediu privind calitatea aerului în marile orașe, realitatea este dureroasă: Anual, 23.400 români mor prematur din cauza poluării aerului.
Am stat de vorbă cu specialiști în calitatea aerului, oameni care analizează zilnic datele emise de senzorii amplasați în Capitală în încercarea de a găsi soluții pentru ca măcar în următorii ani să respirăm un aer acceptabil. „Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, a avut chiar „onoarea” să fie cea mai poluată capitală într-un clasament de acum 2-3 ani. Problema principală a Bucurestiului este că nu reușește să adopte niște măsuri pentru reducerea poluării, ba dimpotrivă, toate acțiunile și politicile locale și naționale sunt parcă create pentru a adânci problema. Vorbesc aici de taxa auto, idee abandonată, și de planul de gestionare a calității aerului, care este un document bazat pe date aproape fictive. Problema majoră e că nici peste 10 ani nu vom avea un București curat, asta pentru că nu reușim să gândim și apoi să implementăm măsurile potrivite”, ne-a declarat Oana Neneciu, director executiv al asociației Ecopolis, instituție care deține rețeaua aerlive.ro de măsurare a calității aerului din București cu ajutorul mai multor senzori.
Deșeurile arse, cauza principală a poluării
Care ar fi principalele cauze ale poluării din Capitală? Octavian Berceanu este specialist în mediu și consilier general în Primăria Capitalei. El arată că de la începutul pandemiei calitatea aerului s-a îmbunătățit în București și nu mai sunt valorile semnalate în 2019 și începutul lui 2020, când, pe timp de noapte, toți indicatorii privind aerul erau roșii.
Din perspectiva lui Berceanu, principala cauză a poluării aerulului o reprezintă arderile de deșeuri, lucru consemnat și într-un raport al Interpol dat publicității în august 2020. „Avem incinerări ilegale de deșeuri. Acest raport constată că, după ce China în 2018 nu a mai importat anumite tipuri de deșeuri, România și alte țări au devenit destinație pentru gunoi. Acolo se vorbește de incinerări de deșeuri. Proprietarii de gropi legale sau ilegale de deșeuri dădeau foc. Apoi mai avem o problemă cu poluarea rezultată din instalațiile de încălzire din locuințe, cu poluarea rezultată din trafic și din transportul molozului rezultat din demolarea unor construcții”, ne-a declarat Berceanu.
Depozitarea ilegală a deșeurilor este și pentru Oana Neneciu una dintre cauzele poluării aerului din Capitală. „Gropile de gunoi neconforme standardelor europene sunt o problemă pentru București, dar și depozitarea neconforma a deșeurilor- fenomen înregistrat în ultimii ani. Asta pentru că există aceste episoade de incendiere a deșeurilor care aduc de multe ori aer irespirabil pentru bucuresteni. Acest fum, combinat cu condiții meteo de ceață și temperaturi scăzute înseamnă smog. Am simțit și văzut smog iarna trecută în capitală”, ne-a mai declarat Neneciu.
Noapte de coșmar
Cel mai grav incident de acest tip a fost înregistrat în noaptea de 1 spre 2 martie 2020, când platformele airly.eu și aerlive.ro, rețele independente de măsurare a calității aerului, au înregistrat depășiri de 10 ori a limitelor maxime admise la poluarea cu PM2,5(particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni – de la arderi) și de aproape 800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni - de la praf sau polen).
„Cred ca cel mai grav incident a fost înregistrat pe 1 martie 2020, când presiunea atmosferică, incendiile necontrolate din jurul Capitalei, combinate cu traficul intensiv și încalzirea au rezultat în smog. Toti senzorii noștri, 12 la acea vreme, erau roșii, iar afară nu se putea respira. Țin minte că nu am putut merge pe jos să-mi duc copilul la grădiniță în acea dimineață. Autoritățile au invocat arderi necontrolate de cauciucuri în gospodării prilejuite de o sărbătoare, dar era un cumul de factori extrem de nocivi care au dus la acel dezastru. Noi avem rețeaua din decembrie 2019 și nu pot să nu mă întreb câte asemenea incidente nu au fost până la acest 1 martie, în anii trecuți”, susține Neneciu.
A urmat o ședință de urgență la ministerul Mediului în urma căreia s-a întocmit un raport. În baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public, am cerut ministerului să ne transmită raportul de control, însă până la ora publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.
Gunoaie îngropate
Atunci, ministrul Mediului Costel Alexe dădea vina pe arderile necontrolate din județul Ilfov și București. Activiștii de mediu arată că, în urma acelui scandal, cei care administrează gropile de gunoi ilegale sau neconforme îngroapă pur și simplu gunoiul importat sau rezultat la nivel de orașe, iar acesta ajunge în pânza freatică și apa este contaminată.
„Există un depozit de 20 de hectare în comuna Chiajna, în apropierea centurii Bucureștiului. Toate deșeurile de pe cele 20 ha sunt depozitate ilegal in lunca inundabilă a Dambovitei. Am alertat Garda de Mediu, însă cei de acolo și-au derogat atribuțiile de verificare către Poliția Locală Chiajna. Eu am găsit polițiști locali care păzeau respectivul depozit de deșeuri. Oamenii ne-au amenințat și ne-au cerut să plecăm de acolo”, ne-a mai declarat Octavian Berceanu.
Afacere nouă
În ultimii ani, România a început sa importe deșeuri. Tot mai multe firme aduc în țară, sub pretextul importului de produse second hand, resturi de echipamente electronice, plastic, deșeuri medicale, substanțe toxice. Ele sfârșesc a fi îngropate pe câmpuri sau arse pur și simplu. Reacția autorităților judiciare pe acest tip de infracțiuni este timidă.
Pe 20 februarie 2020, au fost depistate în Portul Constanţa Sud - Agigea 16 containere descărcate de pe o navă sosită din direcţia Marea Britanie, care, la controlul fizic, s-a constatat că sunt deşeuri, în pofida faptului că în documente figurau ca obiecte de uz casnic second-hand. În continuarea cercetărilor, pe 2 martie 2020, au fost depistate alte 7 containere, cu un conţinut similar, ce se aflau un terminalul de containere Chitila. Am întrebat Parchetul ce se mai întâmplă cu acest dosar. „Cazul se află încă în cercetare. Până la această dată, au fost inculpate 9 persoane fizice și a început urmărirea penală față de trei persoane juridice. Cercetările au avansat, dar e destul de greu în această perioadă, un inculpat fiind testat pozitiv COVID-19 și a trebuit să sistăm audierile”, ne-a declarat Şişman Beatrice Silvia, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Un alt caz este cel al unui cetățean german care, în 2018 și 2019 a importat pe numele firmei pe care o avea în România 204 tone de deșeuri, constând în ambalaje și alte materiale plastice. Gunoiul a fost depozitat pe raza județului Ilfov, iar documentele au fost modificate astfel încât să apară ca fiind provenite din România. În august 2020, Dambeck Markus a fost trimis în judecată la Judecătoria Medgidia, dar instanța nu a stabilit primul termen.
Propuneri pe termen scurt
Care ar fi soluțiile pentru a avea un aer curat în marile aglomerări urbane? Oana Neneciu, director executiv Ecopolis are câteva propuneri care nu necesită investiții imposibile. „Transport public eficient și electric cu benzi unice și infrastructură de transport alternativ, crearea unei infrastructuri de parcări în afara zonelor centrale și foarte poluate, taxa auto reinstaurată pentru a opri importurile masive de mașini vechi si poluante, control asupra avizelor de construcții și amendarea șantierelor neconforme, salubrizarea eficientă a străzilor, inclusiv prin aspirare, spații verzi cât mai multe, centura verde a Capitalei, dar și centura rutieră”.
Măsurarea calității aerului nu este făcută doar de organizațiile de mediu, ci și de autorități. Problema este că acestea dețin stații puține și multe dintre ele sunt defecte. În cazul Capitalei, presa a relatat că din cei opt senzori, șase sunt amplasați strategic, în locuri cu vegetație abundentă, tocmai pentru a micșora valorile înregistrate.
Frica de critici
În urmă cu două luni, ministerul Mediului anunța că va organiza o licitație pentru achiziționarea a 60 de stații noi care să facă parte din Reţeaua de Monitorizare a Calităţii Aerului. Am întrebat instituția condusă de Costel Alexe care este stadiul acestei licitații. Am primit răspunsul standard:„Solicitarea este în curs de soluționare”. În aceste condiții, am dorit să aflăm de la cei direct implicați în monitorizarea calității aerului care este modalitatea lor de lucru cu funcționarii ministerului.
„Am participat în februarie-martie la niște grupuri de lucru din cadrul ministerului, unde practic le spuneam ce ar trebui făcut. Din păcate, nu am avut neapărat senzația că specialiștii ministerului sunt deschiși la schimbare și dialog, lucru confirmat ulterior, căci nu am mai fost convocați sau consultați în această privință. Funcționarii din România au senzația că dacă vrei dialog îi ataci sau îi critici și atunci intră în defensivă, își apără job-urile și pozițiile. Ne-au ținut predici și mai degrabă ne-au criticat. Asta în timp ce eram în ultima fază a procedurii de infringement. Apoi a venit și condamnarea, care, surpriză, expune peste 120 de puncte în care descrie 100% problemele așa cum o facem și noi. Aceleași de peste 10 ani. Deci cu ministerul e greu de lucrat”, ne-a mai declarat Neneciu.
Avertisment dur al CE
Pe 14 mai, Comisia Europeană solicita României să respecte cerințele europene privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, să măsoare, să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului. De asemenea, Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 48 de depozite ilegale de deșeuri și să se conformeze hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 octombrie 2018. Atunci, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de patru luni pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie.
Pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din Bucureşti.
„UE a elaborat în ultimele trei decenii un cadru cuprinzător de politică privind aerul curat, care vizează protejarea sănătății cetățenilor prin stabilirea unor standarde de calitate a aerului, reducerea poluării aerului și reglementarea principalelor surse de poluare.
În hotărârea sa din 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție (în cauza C-638/18) a concluzionat că România a depășit în mod constant atât valoarea limită zilnică, cât și valoarea limită anuală pentru particulele în suspensie (PM10) începând cu anul 2007 in la București. Curtea a mai precizat că România nu și-a respectat obligațiile de adoptare și punere în aplicare a planurilor de calitate a aerului pentru a reduce pe cât posibil perioadele de depășire din București. Curtea a reconfirmat astfel neregulile asupra cărora Comisia a deschis o cauză de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României.
Comisia se așteaptă acum ca autoritățile române să ia toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții și obligațiilor care îi revin în temeiul dreptului UE. România va trebui să răspundă până la sfârșitul lunii octombrie 2020 cu privire la modul în care va fi asigurată conformitatea. În această etapă a primei sesizări a Curții (articolul 258 TFUE), nu au fost aplicate sancțiuni.
Comisia acordă în continuare sprijin autorităților naționale române în eforturile lor. Continuăm să lucrăm împreună în strânsă cooperare, oferind asistență pentru punerea în aplicare a obiectivelor stabilite, inclusiv schimbul de bune practici, precum și oportunități de finanțare. În plus, Comisia va continua să ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura că toate statele membre respectă standardele Directivei privind calitatea aerului înconjurător”, a declarat pentru Europa Liberă un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Față de aceste provocări produse fie de necunoaștere, fie de indolența autorităților de-a lungul a zeci de ani, rezultă că poluarea în România este o problemă cât se poate de serioasă. „Organizația Mondială a Sănătății recunoaște poluarea ca fiind the silent killer și face recomandări, care devin legi, cum sunt limitele maxime de poluanți admise pentru protejarea sănătății umane. Cel mai recent studiu al European Environmental Agency, din 2019, arată că 23.400 români mor anual din cauza poluării”, spune, în concluzie, Oana Neneciu.
