Deputatul independent Adrian Dohotaru, ales acum patru ani pe listele USR, a depus un proiect de lege în Parlament pentru organizarea alegerilor parlamentare pe 14 martie. Inițiativa vine în întâmpinarea intenției PSD de a amâna alegerile parlamentare, lucru anunțat chiar de liderul partidului, Marcel Ciolacu.
El motivează necesitatea amânării alegerilor până în luna martie prin contextul epidemiologic cu un număr mare de cazuri, deși știe că mandatul actual al aleșilor se încheie pe 21 decembrie.
„Contextul epidemiologic actual este caracterizat prin creşterea alarmantă a infectărilor cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) atât în România cât şi în alte ţări din Europa şi din întreaga lume (aşa-numitul „val 2”, mai puternic decât cel inițial din primăvara anului 2020). De asemenea, spitalele destinate COVID-19 și în special secţiile de terapie intensivă care tratează pacienţi cu COVID-19 au o capacitate care nu poate fi semnificativ extinsă curând din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensivă", se arată în expunerea de motive.
De asemenea, el argumentează că mai expuse la virus sunt exact persoanele din medii defavorizate, iar organizarea alegerilor în decembrie ar reprezenta o discriminare, deoarece accesul lor la procesul democratic ar fi limitat.
Proiectul de lege vine după ce, pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare din acest an.
Proiectul de lege care conferă însă Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor nu a fost încă promulgat de președintele Iohannis.
Joi seară, Marcel Ciolacu anunța pregătirea unui proiect de lege pentru amânarea parlamentarelor.
„Este posibil să facem acest lucru. Este posibil să fie depus un astfel de proiect de lege. Am văzut mai mulţi lideri, eu nu am cerut până acum, care au cerut acest lucru. Lideri din Parlament, nu din PSD", a spus Ciolacu, întrebat dacă social-democraţii vor promova un proiect de lege pentru amânarea alegerilor parlamentare.
Ciolacu susține că nu pot fi organizate alegeri în această perioadă după ce două zile la rând România a depășit două mii de cazuri noi de coronavirus.
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-o conferință de presă susținută la trei zile de la scrutinul pentru alegerea autorităților locale, că experții consideră posibilă organizarea alegerilor parlamentare atâta vreme cât regulile sanitate sunt respectate.
Înainte de decizia CCR, Guvernul Orban a emis o hotărâre de guvern prin care alegerile parlamentare sunt convocate pentru 6 decembrie 2020.
Legislația privind alegerile parlamentare
Constituția prevede clar un termen de trei luni de zile de la încheierea mandatului pentru organizarea de noi alegeri pentru Camera Deputaților și Senat.
- Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (articol 63 (2) din Constituția României)
Prin urmare, proiectul lui Adrian Dohotaru întinde la maximum perioada pentru care se prelungește mandatul Parlamentului, dar respectă prevederile permise de legea fundamentală.
Constituția mai permite ( art. 63 al 1) prelungirea de drept a mandatului Parlamentului „în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora", dar atât președintele Iohannis cât și oficialii guvernamentali au respins posibilitatea declanșării din nou a stării de urgență în ciuda creșterii numărului de cazuri.
Până la intrarea în vigoare a noii legi care conferă Parlamentului dreptului de a decide data alegerilor, legea din România prevedea că executivul este cel care stabilește prin hotărâre de guvern data alegerilor parlamentare.
- Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor. (Legea 208/2015, articol 6 (2))
De altfel, profitând de faptul că legea făcută de Parlament nu a intrat încă în vigoare, Guvernul a emis hotărârea 744/2020 care declara data alegerilor parlamentare drept 6 decembrie 2020. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 4 septembrie. Proiectul de lege întocmit de deputatul Dohotaru prevede abrogarea acestei hotărâri.
Sub presiunea timpului
Legea care conferă Parlamentului dreptul de stabili data alegerilor încă nu este promulgată, ea s-a întors marți la Cotroceni după controlul de constituționalitate al președintelui.
Președintele are, conform Constituției, 10 zile la dispoziție să dea un răspuns pe lege după controlul CCR. El poate să decidă retrimiterea în Parlament pentru reexaminare și astfel să mai întârzie intrarea ei în vigoare. De asemenea, mai poate contesta legea emisă de parlament la Curtea Constituțională.
Toate aceste întârzieri ar putea împinge adoptarea legii până în pragul calendarului electoral stabilit prin Hotărârea Guvernului, sau chiar l-ar putea depăsi.
Calendarul electoral prevede următoarele repere, potrivit legii, până la începerea campaniei electorale în 6 noiembrie, cu 30 de zile înaintea alegerilor:
- 11 septembrie - constituirea Biroului Electoral Central;
- 15 septembrie - depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianței electorale;
- 21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opțiunea pentru votul la secția de votare sau cu opțiunea pentru votul prin corespondență;
- 21 - 24 septembrie - Misiunile diplomatice și oficiile consulare comunică Autorității Electorale Permanente propunerile privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
- 25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora;
- 27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmește listele electorale permanente pentru votul prin corespondență;
- 28 septembrie - Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondență;
- 1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;
- 7 octombrie – depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
- 7 octombrie - depunerea listelor de candidați ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
- 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
- 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
- 22 octombrie - depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară;
- 22 octombrie - ultima zi în care alegătorii înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unității administrativ-teritoriale de reședință cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință din țară;
- 27 octombrie - stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;
- 28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripție din țară;
- 30 septembrie - imprimarea buletinelor de vot prin corespondență pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
- 2 noiembrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripțiile electorale din țară;
- 6 noiembrie - aducerea la cunoștință publică a delimitării și numerotării secțiilor de votare, precum și a sediilor acestora;
- 6 noiembrie – începerea campaniei electorale;
