- Bună ziua, domnule Ponta. Ce mai faceți?
- Mă pregătesc pentru parlamentare,
a răspuns președintele Pro România în debutul unui interviu acordat Europei Libere.
Nici la PSD lucrurile nu stau altfel. Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al partidului, a precizat că se lucrează la un nou sistem de selecție pentru listele de la parlamentare și că „PSD nu va mai ascunde oameni pe listă. Avem o grămadă de parlamentari care au vorbit doar când au depus jurământul”.
Cum arată tabloul votului național rezultat din alegerile locale?
O statistică a votului național exprimat în procente (voturi primite din totalul voturilor valabil exprimate) arată următoarele cifre:
- PNL - cca 33%
- PSD - cca 31%
- USR PLUS - cca 10%
- PMP - cca 6%
- UDMR, Pro România - cca 4,5%
- ALDE - 3%
Procentele sunt grăitoare pentru partidele care au avut candidați în majoritatea, dacă nu toate circumscripțiile electorale. Dar și celelalte partide privesc votul de pe 27 septembrie drept un barometru care să le permită ajustarea strategiei electorale pentru alegerile parlamentare.
În plus, calculul este îngreunat de diversele alianțe de la nivel local, unde este greu de alocat voturi separat partidelor care au candidat pe liste comune.
PNL speră la 37-38% la parlamentare
„Dacă mă uit la votul politic, aproape de 34%, 1250 de primari, cel mai mare număr de consilieri județeni, e un salt bun înainte”, explică pentru Europa Liberă Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali.
Totuși, Fenechiu este nemulțumit de pierderea unor consilii județene, a unor municipii precum Timișoara, Alba Iulia și Brașov. „Mi-aș fi dorit mai mult”, spune Fenechiu.
În ceea ce privește alegerile parlamentare, „cred că vom câștiga, dar scorul este important”. PNL țintește un scor care să îi permită o poziție de negociere în vederea unei majorități și a unei coaliții de guvernare.
„Un obiectiv bun și rezonabil ar fi undeva pe la 36-37%. În orice caz sunt convins că scorul PNL nu va fi mai mic decât la locale”, afirmă Daniel Fenechiu, care vede ca principală provocare „populismul accentuat al PSD, care pedalează pe final de an pe măriri de pensii, alocații și salarii”.
În privința unor viitoare negocieri pentru o majoritate parlamentară, care să susțină un guvern de dreapta, Fenechiu este convins că „USR PLUS își dorește să fie alături de PNL. Cum noi suntem singurul partid care poate învinge PSD acum, nu cred că vor fi probleme ca USR PLUS să vină la căruța antipesedistă”.
Mai mult, spune Fenechiu, PMP este prima opțiune de alianță a PNL, „va fi aliatul tradițional, firesc și previzibil al nostru”.
Ludovic Orban și Eugen Tomac au convenit după alegerile locale să existe colaborări între PNL și PMP oriunde acestea sunt posibile. De altfel, PMP este și astăzi aliat al PNL la guvernare, sub forma unor funcții de secretar de stat în ministere sau prefecți.
PSD preferă viața de unul singur
Între 2016 și 2019, PSD a pierdut jumătate din baza sa electorală, conform rezultatelor de la alegerile prezidențiale și europarlamentare.
Însă „rezultatul (de la alegerile locale, n.r.) este tot ce se putea obține în condițiile actuale”, spune pentru Europa Liberă Vasile Dîncu.
„Targetul nostru e îndeplinit: voiam cel mai mare număr de aleși locali și minimum 30% la aceste alegeri”, afirmă Dîncu
Totuși, PSD a înregistrat înfrângeri usturătoare. În cele mai mari 10 orașe ale României, social democrații au câștigat doar două primării.
Așa că se prefigurează schimbări pentru parlamentare. Dîncu anunță la Europa Liberă „schimbări majore la selecția oamenilor (…) care trebuie să aibă un nivel de integritate foarte înalt”. PSD dorește și mai mulți tineri pe liste și o reprezentare mult mai bună a femeilor.
Cu toate acestea „nu ne va fi ușor să obținem acest scor la alegerile generale”, apreciază Dîncu.
În ceea ce privește situația ipotetică de alianțe pentru susținerea unui guvern de stânga, președintele Consiliului Național al PSD nu apreciază deloc atitudinea Pro România de la alegerile locale. ALDE este văzut ca un partid fără forță „ca să nu spun în disoluție”.
„Prea multe cununii politice nu ne-au dus în ultima vreme la succes, mai degrabă am pierdut”, spune Vasile Dîncu.
USR PLUS se vede cu scor dublu la parlamentare
Dan Barna afirmă într-un interviu la Europa Liberă că USR PLUS și-a atins potențialul pentru alegerile locale, în contextul în care, înainte de scrutin, nu avea nicio reprezentare la nivel local în afara unor consilieri la București
Însă „votul la parlamentare, pe cifrele estimate, ne plasează undeva la 18-20%. Dacă reușim să valorificăm acest entuziasm al rezultatului de la locale, poate va fi chiar mai mare”, spune Barna, încrezător că scenariul unei guvernări de dreapta, la care USR PLUS să participe „este unul foarte realist”.
„Dar până la alegeri nu se pune problema unei alianțe, vom participa cu candidați proprii peste tot”, asigură președintele formațiunii.
USR PLUS a câștigat 45 de primării la alegerile locale, cu cinci mai puțin decât PMP, dar a cucerit 4 orașe mari: Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Bacău, plus Bucureștiul, prin independentul Nicușor Dan, pe care l-a susținut alături de PNL.
Cel mai mare dintre partidele mici
„Om avea noi cinci localități în plus, dar sunt comune. USR PLUS are Timișoara, Brașov, București. Dacă aș fi Ponta, aș jubila”, spune râzând Traian Băsescu, într-un interviu la Europa Liberă.
Fostul președinte e mulțumit de rezultatul PMP, dar „nu îndrăznesc să fac comparație cu USR PLUS la nivel național, trebuie să fiu realist”.
Față de 2016, când PMP a câștigat o singură primărie în România, anul acesta are 50, cea mai mare fiind Onești, un oraș cu 70.000 de locuitori. „Aș spune că PMP s-a consolidat față de 2016”.
Pentru parlamentare, „în speranța că nu va mai fi o polarizare la fel de mare, cred că ne putem gândi între 8 și 10%, iar eu am exprimat speranța că vom negocia susținerea unui guvern de dreapta”, mai spune fostul președinte.
Sub sau peste pragul electoral?
„Nu vă luați după această păcăleală. Analiza respectivă nu a luat în calcul cele cinci circumscripții în care am fost în alianță”, explică președintele Pro România Victor Ponta.
„Cu acele circumscripții, Pro România are 7,6% la nivel național”, afirmă fostul premier.
În perspectiva alegerilor parlamentare, Ponta spune că a învățat din greșelile de la locale, unde, la București, de pildă, Pro România a candidat „într-o alianță pe care nu o știa nimeni, cu o siglă necunoscută”.
„Și mie mi-a fost greu să mă găsesc pe buletin în cabina de vot”, recunoaște Victor Ponta.
Așa că „mi-am asumat greșeala și voi deschide lista la Camera Deputaților, la București, și sunt convins că vom reveni la scorul 7-8% cât am avut”.
Victor Ponta exclude orice alianță cu PSD înaintea alegerilor parlamentare, dar în consiliile locale și/sau județene, filialele Pro România au libertate să colaboreze atât cu PSD, cât și cu PNL.
În privința UDMR, alegerile locale nu reprezintă decât marginal un indicator pentru parlamentare.
Sub sigla formațiunii au câștigat 199 de primari. La aceștia se adaugă și șapte independenți susținuți de UDMR.
„Pentru noi, alegerile locale sunt o competiție regională. În jumătate din țară noi nu ne-am prezentat, așa că nu putea fi alt procent raportat la totalul de voturi din țară”, explică la Europa Liberă liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Totuși, UDMR a testat într-o oarecare măsură electoratul, de exemplu prin depunerea unei liste la Consiliul Județean Ilfov, „unde nu avem nicio șansă, dar am vrut să vedem cum reacționează electoratul”, spune Kelemen, amintind că și în 2016 scorul național a fost de aproximativ 4,7%.
Având în vedere cele 3.800 de voturi câștigate în Ilfov și experiența ultimelor parlamentare, Kelemen Hunor se declară optimist în perspectiva alegerilor din decembrie unde țintește același 6,7-6,8%.
Facebook Forum