Nu doar medicii, ci și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a făcut apel în mai multe rânduri la respectarea regulilor din partea cetățenilor.
„Pandemia nu se tranșează în spital, ci în prespital”, a spus Nelu Tătaru, în contextul în care miercuri a fost înregistrat un număr record de infectări de la debutul pandemiei: 2.958. Joi și vineri, pragul a fost și mai mare, înregistrându-se, consecutiv, peste 3.000 de cazuri.
„Respectând regulile, vom avea un număr mai mic de cazuri”, a punctat Nelu Tătaru.
Câte tipuri de măști de protecție există
Potrivit revistei The Scientist, sunt 3 mari categorii de măști de protecție:
- Masca de uz medical sau masca chirurgicală: este o mască de unică folosință fabricată dintre trei sau mai multe straturi de material sintetic. Poate să filtreze particulele mari, dar unii aerosoli se pot strecura pe lângă margini. Are o formă rectangulară, o bandă frontală care se poate modela pe forma nasului și două barete pentru prindere după urechi.
- Masca din material textil. Este adesea făcută acasă, iar eficiența ei variază. Aerosolii pot trece prin mască, iar particulele care conțin aer se pot strecura pe după marginile măștii. Se poate refolosi, dacă e spălată corespunzător sau lăsată câteva zile să se decontamineze.
- Măștile cu filtrare: Oferă o protecție ridicată și sunt capabile să filtreze și cele mai fine particule.
Principalele „arme” în lupta împotriva coronavirusului sunt respectarea regulilor de igienă, distanțarea socială și purtarea măștii. De altfel, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins arată că protejarea feței cu mască poate reduce expunerea la virusuri, limitând atât transmiterea cât și bolile grave.
Eficiența măștilor depinde câțiva factori, inclusiv numărul de straturi și tipul de material din care sunt făcute, a explicat pentru revista The Scientist, Raina MacIntrye, profesoară de biosecuritate globală al Universitatea din New South Wales din Australia. Studiile științifice arătau, la nivelul lunii iunie, că pentru măștile confecționate din diverse materiale nu există încă studii care să le dovedească performanța, așa cum există în cazul măștilor medicale.
România a importat măști faciale în valoare de 272 de milioane de euro în primele șase luni ale acestui an, arată datele europene, potrivit Agerpres. Cu alte cuvinte, România a achiziționat măști în valoare de 14 euro pe cap de locuitor în primul semestru al anului.
În total, în prima parte a anului, valoarea importurilor de măști ale UE a fost cu 1.800% mai mare față de perioada similară a anului trecut. Concret, UE a achiziționat măști în valoare de 14 miliarde de euro.
Majoritatea măștilor faciale importate de UE provin din China, țară care a furnizat 92% dintre măştile importate de blocul comunitar în primul semestru din 2020, cu o treime mai multe față de primul semestru din 2019.
Ce poate face cumpărătorul
Dar unui consumator obișnuit îi foarte greu să facă diferența între diferitele tipuri de măști puse în vânzare care să îi poată o oferi o protecție mai bună în fața coronavirusului, atrage atenția Sorin Mierlea, președintele asociației pentru protecția consumatorilor InfoCons, mai ales în contextul în care nu toate tipurile de măști oferă o protecție mai ridicată în fața Covid-19, iar prețul măștilor nu este unul uniform.
„Din punct de vedere al cetățeanului, simplu consumator, este foarte greu să ne dăm seama de calitatea unei măști. Dar ceea ce putem face este să cumpărăm doar din spații amenajate și autorizate, să ne uităm pe eticheta produsului respectiv să fie în limba română. Chiar dacă se vinde la bucată, există obligația de a avea etichetă”, a explicat pentru Europa Liberă, Sorin Mierlea.
El atrage atenția, de pildă, că există pe piață și măști simple, de regulă folosite în construcții, pentru protejare împotriva prafului și nu a microbilor sau virusurilor, care nu oferă aceeași protecție ca una care, de pildă, are inscripționat faptul că este de uz medical sau chirurgical.
Prețurile pentru măștile chirurgicale sau de uz medical, la una dintre farmaciile online, variază în jur de 18 lei cutia de 30 de bucăți și până la 56 de lei pentru o cutie de 50 de bucăți.
Cum depistăm măștile conforme
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a explicat, pentru Europa Liberă, care sunt elementele care trebuie să fie prezente pe etichetele măștilor și verificate în momentul achiziționării:
- Numele sau numele comercial și adresa producătorului. Pentru dispozitivele importate în UE, pentru a fi distribuite în UE, eticheta conține, în afară de acesta, numele și adresa reprezentantului autorizat, în cazul în care producătorul nu are sediul pe teritoriul UE
- Detalii strict necesare pentru a identifica produsul. Denumirea corectă este: mască facială de uz medical, mască chirurgicală sau derivate din acestea. În niciun caz mască de protecție.
- Numărul lotului, precedat de cuvântul „lot”
- O indicație precizând că dispozitivul este de unică utilizare
- Marcajul CE cu menționarea MDD 93/42/ECC sau HG 54/2009, respectiv MDR 2017/745 (una dintre aceste reglementări)
- Instrucțiuni de utilizare. Dacă nu sunt inscripționate pe cutie, trebuie să se regăsească în interiorul acesteia
- Gradul de eficiență a filtrării bacteriene (minimum 95%)
Președintele ANMDMR, Bujor Eugen Almășan, ne-a precizat că, în situația în care toate aceste cerințe sunt îndeplinite, „este puțin probabil ca produsul să fie neconform”.
În plus, explică el, producătorii români pot fi verificați online, dacă s-au înscris în baza națională de date. Pentru a putea fi introduși aici, Agenția verifică respectarea acestor cerințe și a faptului că au fost făcute toate testele necesare demonstrării că produsele fabricate sunt conforme.
„Nu contează cine le face, trebuie respectate standardele minimale”, mai punctează Sorin Mierlea. El le mai recomandă consumatorilor să nu cumpere decât din locuri unde se eliberează bon fiscal, atât pentru a putea returna produsele dar și pentru a putea face o reclamație în cazul în care sunt neconforme.
Mai mult, pentru măștile care sunt comercializate la bucată – și nu la cutie – trebuie aplicate aceleași reguli: „trebuie să fie înfoliate pentru a nu pune mâna vânzătoarea pe ea și pentru a fi cât mai sterile și să aibă eticheta scrisă în limba română”, atrage atenția Mierlea.
Președintele InfoCons spune că pe site-ul asociației sunt menționate măștile găsite neconforme de către autorități, însă „acest lucru nu înseamnă că nu sunt și alte măști cu caracter de neconformitate”, iar în condițiile în care „consumatorului îi este greu să facă diferența, autoritățile trebuie să facă acest lucru și să elimine înșelăciunea și produsele neconforme”.
De altfel, la începutul lunii iunie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) avertiza că existau 32 de tipuri de măști aflate pe lista europeană a produselor periculoase, care nu trebuie puse în vânzare pentru că sporesc riscul de infectare.
„Măștile ar trebui să protejeze în proporție de 95% împotriva prafului, bacteriilor sau a polenului. Cele neconforme nu o fac. Orice SRL a început să facă măști de protecție, dar ele nu asigură niciun fel de protecție. Am găsit și noi aceste tipuri de măști”, spunea, la vremea respectivă, Eduardt Cozminschi, președintele ANPC, la un post de televiziune, potrivit Mediafax.
La solicitarea Europei Libere în legătură cu existența măștilor neconforme pe piață, dar și de numărul celor retrase de pe piață și a sancțiunilor aplicate, ANPC ne-a transmis că are „în desfăşurare o tematică de control pe domeniul măşti şi mănuşi de protecţie, la nivel naţional, care are ca termen de finalizare sfârşitul stării de alertă. În momentul în care această tematică se va fi încheiat, rezultatele controalelor din cele 41 de judeţe şi din municipiul Bucureşti vor fi centralizate şi comunicate public”.
Dar după ieșirea din starea de urgență, din 14 mai, România a prelungit constant starea de alertă, mai ales pe fondul creșterii îngrijorătoare a numărului de cazuri de coronavirus.
