Ungaria și Polonia au blocat luni bugetul Uniunii Europene și fondul de redresare post-pandemie și au dus Uniunea Europeană într-o situație în care trebuie să aleagă între fondurile europene oferite la timp statelor pentru a se redresa economic sau menținerea condiționării acordării de bani europeni doar cu respectarea principiului statului de drept.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan refuză să numească acest blocaj drept o criză instituțională, precum spun marile publicații din Europa. Într-un interviu pentru Europa Liberă afirmă că situația se va debloca în Consiliu, așa cum s-a întâmplat și cu alte dosare importante pentru care s-a negociat timp îndelungat.
Cu toate acestea, europarlamentarul admite că o întârziere în adoptarea pachetului ar pune Uniunea Europeană în pericolul de a lucra în 2021 pe un model de buget ce a fost redactat înainte de pandemie și nu răspunde necesităților din prezent, ceea ce ar duce la o întârziere în alocarea fondurilor pentru relansarea economică vitală statelor afectate de măsurile de carantină din primul val.
O trecere în revistă a principalelor domenii în care România va obține fonduri europene, dar și mecanismele necesare pentru absorbția lor, în interviul acordat pentru Europa Liberă.
Europa Liberă: Suntem în momentul actual în ceea ce presa numește o criză instituțională fără de sfârșit, care sunt pașii următori pentru Uniunea Europeană pentru a finaliza pachetul care conține bugetul pe următorii șapte ani și programul de redresare post-pandemie?
Siegfried Mureșan: ”În primul rând, în luna iulie șefii de state și de guverne au ajuns la un acord politic privind bugetul UE pe următorii șapte ani, privind fondul european de relansare economică de 750 miliarde de euro și privind principiul corelării statului de drept cu fondurile europene, principiu foarte important pentru că în următorii ani UE va cheltui mai mulți bani decât oricând până acum și cu cât bugetul este mai mare cu atât și controlul trebuie să fie mai bun. Mai precis, trebuie să ne asigurăm că banii ajung la oamenii care au într-adevăr nevoie de ei, că există o transparență a beneficiarilor și că banii sunt bine cheltuiți. Șefii de state și de guverne au ajuns la un acord politic, iar după aceea consiliul de miniștri și Parlamentul trebuie să transpună acest acord în literă de lege și s-au întâmplat foarte multe progrese foarte bune.
În primul rând, bugetul UE pentru următorii șapte ani respectă întru totul alocările pentru fiecare țară negociate de către șefii de state și guverne. Deci tot ce a reușit președintele României să obțină pentru România în luna iulie a fost de la început susținut de Parlamentul European și este parte a rezultatului final. Suma obținută de președinte pentru România a fost confirmată în aceste negocieri, lucru foarte important. În plus, Parlamentul a reușit să obțină câteva creșteri ale bugetului la linii bugetare europene, de exemplu: programul european pentru sănătate, securizarea frontierei externe a UE, programul de cercetare, programe în folosul întregii Uniuni Europene și a României. E clar că mai mulți bani pentru sănătate acum sunt o veste bună pentru România. E clar că mai mulți bani pentru securizarea frontierei sunt o veste bună de vreme de ce noi avem de securizat una din cele mai mari frontiere externe ale UE dintre toate statele membre, frontieră cu Serbia, Ucraina și Republica Moldova.
De asemenea, s-a ajuns la un acord între Consiliul Uniunii Europene și Parlament privind corelarea fondurilor europene de statul de drept și ne aflăm în negocierile finale pe mecanismul european de relansare și reziliență din care România va primi mai mult de 30 de miliarde de euro. Legea a parcurs toate etape necesare în Parlament, eu sunt unul din cei trei co-raportori ai Parlamentului pe lege. Acum ne aflăm în negocierile finale cu Consiliul. Problema este că între statele membre în momentul de față sunt două state (Ungaria și Polonia n.r.) care se opun corelării fondurilor europene de statul de drept și de aceea blochează în acest moment tot acest pachet, deoarece unele din aceste decizii au nevoie de unanimitate în Consiliu. De vreme ce blocajul este în Consiliu, e clar că soluția nu poate veni decât din Consiliu. Noi, ca Parlament, ne-am făcut datoria, am adoptat tot ce era de adoptat în fiecare etapă, am ajuns la un acord cu Consiliul pe tot ce trebuia, atât pe buget cât și pe principiul statului de drept și vom ajunge foarte curând la un acord și pe reziliență.”
Europa Liberă: Situația nu poate fi deblocată în Consiliu decât printr-un compromis, de exemplu, Ungaria și Polonia să obțină eliminarea condiționării fondurilor europene de statul de drept. Va accepta Parlamentul European un asemenea compromis?
Siegfried Mureșan: ”În primul rând, această condiționare a fondurilor europene de statul de drept a fost acceptată de către Consiliul European, de cei 27 de șefi de state și guverne. Acordul la care s-a ajuns între Parlamentul European și Consiliulul European respectă întru totul poziția Consiliului European de la finalul lunii iulie, inclusiv modul în care mecanismul să fie activat. Consiliul a avut o poziție, Parlamentul și-a dorit un mecanism puțin mai ambițios, mai aspru, dar acordul final între Parlament și Consiliu respectă poziția Consiliului, sunt cel puțin 25 de șefi de state și guverne care doresc acest mecanism, iar Parlamentul European dorește și susține, de asemenea, acest mecanism.”
Europa Liberă: În cazul menținerii unui blocaj în Consiliu, cum sunt afectate statele membre, implicit România, de neintrarea în vigoare a acestor măsuri?
Siegfried Mureșan: ”Eu sper să ajungem la un vot cel târziu în cursul lunii decembrie pentru ca situația să fie deblocată. Dacă Consiliul reușește să deblocheze această situație, vom avea un nou buget al Uniunii Europene care să corespundă noilor priorități, de exemplu, multe fonduri europene pe sănătate și vom avea ajutor din acest plan de relansare economică. Dacă Consiliul nu reușește să deblocheze situația, atunci riscăm să avem o întârziere a intrării în vigoare a pachetului de relansare economică și vom avea un buget al UE însă construim pe baza bugetului din 2020. Acest buget a fost gândit și decis înainte de pandemie, care nu răspunde noilor nevoi și priorități. Nu ne-ar permite să ajutăm cum dorim persoanele și întreprinderilor afectate de coronavirus. Sper să nu ajungem în acest scenariu, sper ca un acord cu Ungaria și Polonia să fie posibil în următoarele săptămâni.”
Europa Liberă: Cum interpretați acest conflict de durată între Budapesta, Varșovia și Bruxelles, pentru că nu este primul moment când sunt pe poziții diferite în privința unor proiecte fundamentale pentru viitorul UE?
Siegfried Mureșan: ”Cred că este foarte important ca UE să își folosească instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a se asigura că niciunul din statele membre nu încalcă valorile europene, nu încalcă principii fundamentale ale conviețuirii noastre în interiorul UE. Acest lucru este foarte important și de aceea cred că trebuie să găsim o soluție acceptabilă pentru toate statele membre dar care să pornească de la respectarea valorilor europene, inclusiv a statului de drept. Pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă trebuie să folosim instrumentele pe care UE le are la dispoziție. Mai mult nu aș spune în momentul de față pentru că ne aflăm în mijlocul unor negocieri. Trebuie să găsim soluții și trebuie să fim constructivi, interpretări publice tăioase, declarații tăioase din partea celor implicați în găsirea unor soluții nu sunt utile acum, e nevoie să lucrăm pragmatic, rapid, pentru a ajunge la un acord în următoarele săptămâni pentru a da oamenilor bugetul pe care îl așteaptă și care ne permite să răspundem problemelor lor începând cu 1 ianuarie 2021.”
Europa Liberă: Chiar dumneavoastră menționați reușita României în avea în acest pachet fonduri pentru proiecte importante, dar este România pregătită să atragă aceste fonduri, pentru că știm că am avut dificultăți majore în atragerea de fonduri europene în ultimii ani?
Siegfried Mureșan: ”România este astăzi mai pregătită ca oricând pentru a avea aceste fonduri europene ce ne stau la dispoziție. Situația este astăzi fundamental schimbată față de anii anteriori. În anii anteriori, în timpul celor trei guvernări ale PSD, am avut întârzieri la toate marile proiecte de infrastructură. În trei ani de guvernare PSD a depus la Bruxelles un singur mare proiect de infrastructură – podul peste Dunăre de la Brăila - niciun kilometru de cale ferată, niciun kilometru de autostradă, nicio linie de metrou. În acest an, am văzut recuperarea tuturor acestor decalaje, trei proiectate de spitale regionale depuse la Comisia Europeană și avizate de Comisie – la Iași, Cluj, Craiova. Progrese majore la autostrăzi, de exemplu, pentru autostrada Sibiu – Pitești au fost alocate 875 de milioane de euro din partea Comisiei Europene din bugetul UE. Vedem că guvernul României se află în etapele finale ale redactării planului național de relansare și reziliență, este planul pe care îl va trimite Comisiei Europene pentru absorbția celor peste 30 de miliarde de euro care ne stau la dispoziție prin mecanismul european de relansare și reziliență.
Acest plan este aproape gata, va fi prezentat săptămânile următoare, este în deplină concordanță cu prioritățile UE pentru a obține sprijinul Comisiei Europene, banii vor veni pentru că prioritățile guvernului sunt în deplină concordanță cu prioritățile UE și guvernul își propune să folosească acești bani pentru modernizarea infrastructurii, pentru digitalizare, pentru îmbunătățirea eficienței energetice, pentru reducerea poluării. Sunt domenii foarte importante legate de viitor. Vedem că guvernul României se află deja în etapele finale ale redactării programelor operaționalizare pentru atragerea fondurilor europene din bugetul clasic pentru 2021-2027. Situația este mult mai avansată cu acest guvern decât a fost în urmă cu șapte ani când a început perioada de programare 2014-2020. Văd o asumare politică la nivelul guvernului la cel mai înalt nivel pentru ca absorbția fondurilor europene ce ne stau la dispoziție să fie o prioritate absolută. În momentul de față sunt încrezător că vom absorbi fondurile europene ce ne stau la dispoziție.”
Europa Liberă: Este, totuși, UE într-o criză instituțională, putem vorbi de un blocaj generat de mecanismele prin care se iau deciziile, cele prin unanimitate?
Siegfried Mureșan: ”Nu, în momentul de față nu suntem într-o criză instituțională. Am reușit să ajungem la un acord pe bugetul UE pe următorii 7 ani, am reușit să ajungem la un acord între Parlament și Consiliu pe corelarea de principiu a fondurilor europene de statul de drept și ne aflăm în negocierile finale între Parlament și Consiliu privind facilitatea europeană de redresare și reziliență. Negociem în fiecare zi, facem progrese. Nu se poate vorbi de o criză instituțională, avem pe un dosar dificultăți în Consiliu pe care Consiliul trebuie să le rezolve, dar în timpul unor negocieri există mereu dificultăți în cazul unui dosar sau altul. Este un dosar foarte important, este legat de întreg bugetul, este legat de facilitatea de redresare și reziliență, deci da, este un dosar important, dar la fel cum am depășit atâtea alte divergențe și cum le depășim în viața de zi cu zi în negocieri între 27 de state membre și Parlamentul European cu 705 membri din toate țările membre UE. Nu cred că trebuie să exagerăm nici această situație, cred că vom găsi o soluție.”
