„Pentru a da un impuls hotărât economiei, pentru a intra într-o fază de consolidare, este nevoie de bani. Acești bani îi vom primi din fonduri europene”, a declarat președintele Klaus Iohannis, după o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș pe tema Planului Național de Relansare și Reziliență.
Acest plan este necesar pentru ca România să poată accesa fonduri UE rambursabile și nerambursabile, în valoare de 30,4 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului european de Redresare și Reziliență. Prin acest plan urmează să fie stabilite clar domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență.
Șeful statului a anunțat că proiectul reprezintă „o măsură largă care se referă la reforme, infrastructură și multe sectoare care trebuie modernizate și redresate” este „foarte aproape de finalizare” și că, săptămâna viitoare urmează să fie prezentat public, pentru a putea fi dezbătut.
„Cu aceste ceste investiții vom reuși să creștem economia, nu doar să ieșim din criză”, a mai spus președintele.
De altfel, șeful statului a anunțat anterior că planul României stabilitește 12 direcții prioritare, structurate pe trei piloni: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.
După finalizarea proiectului, acesta urmează să fie trimis la Bruxelles. Negocierile sunt estimate să dureze până în luna aprilie 2021, dată până la care Comisia Europeană ar urma să aprobe planul național.
La finalul lunii iulie, la capătul celui mai lung summit din istoria UE, România a reușit să obțină aproape 79,9 de miliarde de euro. Banii reprezintă atât fondurile europene care vor fi alocați atât prin bugetul pentru 2021-2027, cât și cele 30,4 miliarde obținute prin Fondul de Redresare post-Covid-19.
Atragerea fondurilor - marea problemă a României
De atunci, președintele Klaus Iohannis a făcut numeroase apeluri, inclusiv adresate autorităților locale, pentru realizarea de proiecte prin care să fie atrași banii din fondurile europene.
„România trebuie să înțeleagă că facilitatea de redresare nu e floare la ureche. Ceva de genul „mă uit în proiectele alea nefăcute de 30 de ani și le pun pe listă”. Aici discutăm de reforme pe termen mediu și lung”, explica, anterior, pentru Europa Liberă, europarlamentarul român Dragoș Pîslaru, co-raportor din partea Parlamentului European pe facilitatea de redresare economică post-COVID-19.
De la acordul șefilor de stat și de Guverne din iulie au mai trecut însă câteva luni până când Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.
Astfel, abia la începutul lunii noiembrie, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns la un accord, iar potrivit deciziei acestora fondurile europene acordate statelor UE urmează să fie condiționate de respectarea statului de drept.
Desi principalele state care s-au opus condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept au fost Polonia și Ungaria, acest criteriu vizează și România. În cei trei ani de guverne de PSD, România a fost criticată exact pe subiectul respectării statului de drept, fiind aproape să fie supusă unor sancțiuni pe modelul implementat împotriva Poloniei și Ungariei.
Totuși, europarlamentarii și-ar dori ca acest mecanism să aibă un efect retroactiv, iar măsurile adoptate de statele UE în lupta cu pandemia încă din februarie 2020 să fie eligibile pentru rambursare.
„Din punctul meu de vedere, este foarte important ca aceste fonduri europene să nu fie risipite de România. Ele trebuie să fie alocate către proiecte care într-adevăr produc dezvoltare, care produc efecte pe termen lung. Ar fi păcat să le irosim pe stadioane și terenuri de sport în pantă. Și este foarte important ca acești bani să vină cu câteva condiționalități.
Pentru o țară coruptă și birocratică, așa cum este România, pentru că cele două – corupția și birocrația – sunt legate, până la urmă există acest risc foarte mare de risipire, de fraudare a acestor fonduri și este important să nu ne batem joc de aceste resurse, cu atât mai mult cu cât ele sunt resursele ale tuturor, ale europenilor, dar și ale românilor, pentru că și noi contribuim la ele”, declara, anterior, pentru Europa Liberă, Cristian Păun, profesor de economie în cadrul Academiei de Științe Economice și președintele Fondului de Garantare pentru IMM-uri.
Facebook Forum