Conform noii legislații, tranzacțiile cu monede virtuale sunt și ele mai ușor de urmărit, dar acestea sunt dezvăluite numai la cererea autorităților de control, așadar tranzacțiile nu pot fi vizualizate direct.
În România a intrat în vigoare ordonanța 111 din 2020, ordonanță care modifică legea pentru combaterea și prevenirea spălării banilor și un articol din Codul de procedură fiscală. Astfel se facilitează accesul organelor fiscale la conturile persoanelor fizice și juridice, scopul declarat fiind combaterea spălării banilor.
Tranzacțiile vizate
Consultantul fiscal Gabriel Biriș arată că ANAF avea și până acum acces la conturile românilor, dar nu în mod direct, ci la cerere, în ceea ce privește tranzacțiile efectuate și numai în cadrul procedurilor de control. „Ordonanța de anul trecut a modificat legea pentru combaterea și prevenirea spălării banilor și un articol din Codul de procedură fiscală. Ordonanța a extins sfera de aplicabilitate și la cei care emit monedă electronică și la cei care dețin portofele de monede virtuale. Revolut este o instituție de plată și el este introdus în această lege. Cei care au înregistrat firma care operează Revolut vor trebui să comunice cine are cont la ei, dar nu vor fi obligați să dea rulajele, decât dacă ANAF, în cadrul unei operațiuni de inspecție fiscală, o cere. Această prevedere exista și înainte dar se referea doar la bănci”, a precizat Gabriel Biriș.
Economistul Aurelian Dochia, fost membru în consiliul de administrație al BRD, arată că această directivă europeană ajută autoritățile fiscale din țară să stabilească conformitatea traseului banilor. „ANAF nu avea până azi acces direct, putea să transmită o notificare băncii și se punea poprire pe cont. În acest moment are informații, știe ce se întâmplă în fiecare cont al unei persoane fizice sau juridice, cine sunt beneficiarii, cine are acces, cine are drept de semnătură. Revolut nu are prezență fizică în România. O persoană care are cont revolut nu are un cont IBAN în România care să fie supus acestei ordonanțe. Revolut nu este nici bancă, este o instituție financiară nebancară, are sediul în țările Baltice și nu poate fi direct urmărit un cont revolut în acest sistem, nu este prins în acest registru. Autoritățiel fiscale din România nu pot decât să procedeze în mod clasic și să ceară autorităților fiscale din Lituania să coopereze pentru a atinge un anumit obiectiv. Despre Bitcoin pot să vă spun că nu este într-un cont bancar, este un registru descentralizat. Totuși, ca intenție, Directiva europeană vrea să urmărească absolut toate tipurile de tranzacții, inclusiv monedele electronice”, ne-a declarat Dochia.
Conturile bancare din străinătate, dezvăluite la cerere
Dar ce se întâmplă cu conturile bancare deschise în străinătate de români? Are ANAF acces la ele? „Dacă sunt deschise într-o țară europeană și acolo se aplică o directivă similară, țările UE sunt obligate să o implementeze. Autoritățile din România pot prin cooperare cu autoritățile din alt stat european să afle informații, dar nu au acces direct la informațiile bancare”, mai arată Dochia, care completeză cu cazul particular al Elveției:
„Cu Elveția s-au încheiat tratate bilaterale de ceva vreme, prin care se fac schimburi de informații. Nu mai există acel faimos secret al conturilor elvețiene. Elveția a acceptat să facă schimb de date pe conturile bancare atît cu SUA cât ți cu Uniunea Europeană. Autoritățile din România trebuie să trimită o scrisoare acolo și să informeze autoritățile de acolo ce se întâmplă și ce vor, autoritățile elvețiene decid ce trimit, procedura e mult mai greoaie. Dar, secretul contului elvețian nu mai este ce a fost odată”, mai crede economistul.
Metode de verificare aproape inexistente
O altă problemă apare în momentul în care cel care deschide o firmă sau un cont bancar minte în legătură cu beneficiarul real și final al banilor. „De ceva timp, inclusiv la Registrul Comerțului, când înmatriculezi o firmă trebuie să dai o declarație privind beneficiarul real. Băncile au de vreo 10 ani obligația să solicite informații cu privire la beneficiarul final, adică despre persoana fizică care este în spatele unor structuri juridice. Ce se întâmplă dacă informația este greșită? Ei n-au capacitatea de a controla, vor trebui să se bazeze pe declarațiile clienților. Nu se va schimba mare lucru”, consideră Gabriel Biriș.
Ordonanța de urgență vine mai degrabă în întâmpinarea nevoilor Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) care ar trebui să raporteze organelor de cercetare tranzacțiile suspecte. Însă activitatea Oficiului lasă de dorit, în ciuda raportărilor privind volumul de activitate.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă se arată că „Oficiul diseminează, spontan sau la cerere, rezultatele proceselor analitice, sub forma informărilor și a răspunsurilor la solicitările de informații din partea autorităților de aplicare a legii (organele de urmărire penală). Diseminarea se face pe canale securizate și în formate agreate cu beneficiarii acestora pentru indicii de spălare a banilor, suspiciuni de finanțare a terorismului sau suspiciuni de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului”.
Astfel, în primele opt luni ale anului trecut s-au înregistrat 442 informări către Parchetul General pentru indicii de spălare a banilor și 498 informări către organele de urmărire penală enumerate în legea de funcționare a ONPCSB.
Raportări record, rezultate minime
Oficiul susține că pentru semestrul I al anului 2020 rezultă un număr de 170 „investigații efectuate în baza informărilor ONPCSB în cauzele soluționate în perioada de referință (sem.I) privind infracțiuni de spălare a banilor”. Ce se întâmplă cu aceste sesizări odată trimise la PG sau la Serviciul Român de Informații (SRI) nimeni nu știe, deoarece numărul dosarelor trimise în judecată sub aceste acuzații este foarte mic. De asemenea, ar putea fi o problemă cu calitatea acestor informări, din moment ce nu se materializează în dosare trimise pe masa judecătorilor.
O altă problemă este că, nici până azi, ONPCSB nu are președinte, după ce Laurențiu Barangă, fostul șef al Oficiului a fost reținut de procurori deoarece și-ar fi falsificat diploma de bacalaureat.
Pe 10 octombrie 2020, fostul președinte al ONPCSB a fost reținut pentru înșelăciune, fiind suspectat că și-a falsificat diploma de bacalaureat și ar fi ocupat astfel în mod fraudulos mai multe funcții. Fostul oficial și-a dat examenul de bacalaureat la 32 de ani.
Oficiul a trecut în subordinea Ministerului Finanțelor Publice la începutul anului 2020 și, conform obiectului de activitate, primește, analizează, prelucrează informații și sesizează autoritățile abilitate prin lege ori se sesizează din oficiu când ia cunoștință pe orice cale despre o tranzacție suspectă.
