Un studiu academic ce reunește cercetători ai universităților din Timișoara, Cluj, București, Sibiu și Iași a radiografiat care sunt azi valorile românilor, comparând sondaje și barometre din ultimii 30 de ani, realizate de institute românești sau europene. Analizele au conturat un volum intitulat Atlasul valorilor românilor, aflat sub tipar la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș.
Sunt investigate valorile identitare, poziția românilor față de religie, politică și guvernare, corupție, fericire, încrederea în semeni și în instituții. Capitole interesante sunt dedicate Generației Z: cât sunt de toleranți tinerii, cum văd ei identitatea etnică sau știința și tehnologia.
„Au trecut 25 de ani de la primul sondaj al valorilor în România. Căutăm încrederea în continuare. Pentru că nu avem încredere în oameni, nici nu ne batem capul să discutăm cu ei. Dimpotrivă, îi definim drept dușmani, că așa e mai simplu... România nu este o țară de pe Marte...România este o țară ca toate celelalte. Încrederea sa în oameni este redusă fiindcă așa a fost mereu, aparent încremenită în tradiționalism, respingând diferențele, de la homosexuali la atei, cu o educație slabă..., motivează Bogdan Voicu inițiativa.
Un capitol coordonat de Melinda Dincă și Daniel Lucheș de la Facultatea de Sociologie a Universității de Vest din Timișoara se interesează de liceenii din Timișoara sub aspectul toleranței, a capacității de a accepta străinii și pe cei diferiți. Demersul comparativ este cu atât mai important în această regiune, cu cât Banatul se definește ca multicultural, multietnic și multiconfesional.
„Am folosit două surse de date colectate în 2018: o bază cu chestionare colectate online de la 676 liceeni din Timișoara, jud Timiș și din județele limitrofe și o bază de date cu chestionare colectate la nivel național de la populația adultă (peste 18 ani), din European Values Survey”, a precizat Melinda Dincă pentru Europa Liberă.
Un tabel comparativ indică răspunsurile la o întrebare comună: pe cine ați dori sau nu ați dori ca vecin?
Liceenii, mai intoleranți decât adulții
Se poate remarca o intensitate ușor mai ridicată a nivelului de intoleranță exprimat de liceenii participanții la cercetare, comparativ cu participanții adulți la studiul național, manifestat în ceea ce privește alcoolicii înrăiți, persoanele dependente de droguri, homosexualii și romii.
85% dintre respondenții tineri nu îi vor ca vecini pe alcoolicii înrăiți, 83% îi resping pe dependenții de droguri, 61% pe homosexuali și pe romi.
Comparativ, adulții arată intoleranță mai scăzută, de numai 69% față de alcoolici, 74% față de dependenții de substanțe, 54% față de homosexuali și 48% față de romi.
Procentele sunt crescute numai în ce privește intoleranța adulților față de persoanele de rasă diferită, unde adulții au cu 9 procente mai mult decât adolescenții.
Există o diferență și între fete și băieți, notează cercetătoarea: băieții sunt mai intoleranți față de persoane diferite din punct de vedere rasial, etnic, religios sau aparținând unei minorități sexuale, în timp ce liceenele resping persoanele despre care cred că le-ar periclita siguranța personală (alcoolici, drogați etc.).
Atitudinea fetelor se definește „prin învățarea unui tip de comportament (cu interacțiuni limitate) ca urmare a procesului de socializare diferențiată a genului, în cazul băieților liceeni am putea invoca existența unor resorturi sociale conservatoare și paternaliste pe care le regăsim la nivel societal”, explică cercetătoarea Melinda Dincă.
La școală nu se discută despre diversitate
Francesca Feraru este președinta Consiliului Județean al Elevilor Timiș și învață în clasa a XI-a la Liceul de Arte Plastice din Timișoara. Ea s-a uitat peste tabelul comparativ și ne-a răspuns la câteva întrebări.
„Ține de educația de acasă respingerea unor categorii, de multe ori fără să fi cunoscut persoane din acea categorie. Eu, de exemplu, cunosc oameni care au probleme cu alcoolul sau cu drogurile, dar nu pot spune că știu cum e cu alte categorii din experiență proprie”, spune Francesca.
Cât privește familiile de romi, în liceul ei nu se pune problema discriminării, colegii de această etnie fac parte din familii integrate în societate. „Cred că mai mult romii se izolează de majoritate, fiindcă au o cultură diferită”, crede Francesca Feraru.
Aflăm că la școală „nu se discută cu profesorii despre diversitate și diferență, poate la clasele mici de la gimnaziu, la educație civică”, însă Consiliul Județean al elevilor încearcă să suplinească acest deficit prin proiecte. „Am avut un proiect mare despre bulling, am mers în școli să vorbim cu colegii noștri despre diferențierile care jignesc, de exemplu diferențele de situație materială sau bullingul despre aspectul exterior sau despre îmbrăcăminte”.
Gelu Duminică:„Să nu uităm influența referendumului pentru familie”
Sociologul Gelu Duminică, președintele Agenției de dezvoltare comunitare„ Împreună”, crede că multe percepții ale tinerilor sunt influențate de stereotipurile vehiculate în educația de acasă sau de la școală, dar vin și din lipsa de experiență și de cunoaștere. Dar sunt și evenimente de anvergură socială care pot influența gândirea lor:„Anul 2018 a fost anul referendumului pentru familie unde s-au vehiculat multe stereotipuri discriminante. Nu e de mirare că liceenii întrebați despre homosexuali s-au exprimat negativ. Să nu uităm influența referendumului”, ne-a declarat sociologul.
Rezultatele sondajelor indică, atât la liceeni cât și la adulți, un mediu monocultural, unde diversitatea culturală nu reprezintă valoare adăugată. S-a văzut inclusiv în apariția unor partide provenite din filonul naționalist-extremist existent în România, fie latent, fie manifest.
„Prejudecățile au un rol în educație, copiii le preiau de la părinți și le duc mai departe. Cine n-a auzit expresii ca „te fură țiganii” sau „te porți ca la ușa cortului”, care induc imaginea romilor ca persoane cu apucături rele, antisociale”, subliniază Gelu Duminică.
Așa se nasc resentimentele, din necunoaștere, din mesaje politice care îi excludeau cândva pe evrei, iar în istorie pe femei, pe țigani, pe musulmani etc. În cadru formal, la școală, temele acestea sunt ocolite fiindcă sunt delicate, iar manualele nu spun nimic despre minorități, echitate, acceptanță.
Abundența de sesizări de la Consiliul Național de Combatere a Discriminării-CNCD confirmă gradul ridicat de intoleranță din societatea românească, uneori pornit de la cel mai înalt nivel al autorităților. Cauzele principale ale discriminării sunt lipsa de educație, indiferența față de semeni, lipsa de informație, corupția, situația materială precară dar și mass-media, se arată într-un raport al CNCD.
Respingerea imigranților și a musulmanilor între 41% și 31%
Liceenii subiecți ai sondajului despre toleranță au răspuns că nu îi doresc ca vecini pe musulmani în proporție de 41% și nici pe imigranți în proporție de 31%.
Proiecte consistente în domeniul educației pentru diversitate desfășoară Institutul Intercultural din Timișoara, cu un accent special pe minorități și, mai recent, pe imigranți. Există programe de învățare a limbii române și o revistă, Migrant în România.
Proiectul european NICeR a imaginat în 2017 o apropiere între tineri prin artă, într-o tabără pe Muntele Mic din Banat. Un focus grup cu 15 tineri români și 15 refugiați a relevat frici care determină rupturi sociale între arabii din Timișoara și comunitatea majoritară.„Eu când am auzit de proiectul ăsta și am auzit că o să fie 15 refugiați eram ceva de genul bă, vin ăștia cu bombele și ne omoară. Dar după aia i-am cunoscut și mi-am schimbat mult părerea”, spune un participant, iar o participantă a reproșat presei stereotipurile negative încetățenite:„Când te uiți la televizor nu vezi nimica bun despre subiectul ăsta, adică am pățit, m-am pus să caut o știre bună despre refugiați, am vrut să văd și o știre pozitivă și de abia am găsit ceva de genul asta”.
Flavius Ilioni-Loga este coordonatorul organizației AIDRom care a dezvoltat proiectul NICeR și președintele LOGS Grup de Inițiative Sociale, principalul promotor al ajutorului dat refugiaților în criza recentă, când a fost necesar ca sute de refugiați veniți dinspre Serbia să fie cazați, hrăniți în carantină.
„În cei peste 8 ani de experiență în asistarea refugiaților și imigranților, care sunt majoritar musulmani, în Timișoara nu am întâlnit episoade serioase de discriminare din partea tinerilor față de de acest grup vulnerabil.... Pe de altă parte, tot în Timișoara ne-am întâlnit și cu pătura naționalistă, latentă public, dar prezentă mai ales în mediul online. Persoane care cu siguranță nu s-ar dori vecini musulmani”, ne-a mărturisit Flavius Ilioni-Loga, care își amintește un episod agresiv, când la ediția din 2018 a Refugee Art Festival participanții arabi au primit amenințări cu moartea din partea unor adulți
.„Aș pune pe seama stereotipurilor generate în mediul online privind persoanele de credință musulmană și a lipsei de informare și de dialog real această reticiență exprimată de 41% din respondenții tineri”, a răspuns Flavius Ilioni-Loga la întrebarea Europei Libere.
