„Au fost toată iarnă doar vreo zece zile în care caloriferele au fost calde, în rest au fost călduțe, dacă nu bocnă în totalitate. M-am încălzit mai mult cu caloriferul electric, iar de spălat m-am spălat cu apă încălzită la aragaz. Am răcit și mi s-au agravat și alte probleme de sănătate”, ne spune Veronica D., locuitor al sectorului 3 din Capitală.
În aceeași situație a fost și Raluca Ana. Femeia locuiește în Sectorul 2, în zona dintre Piața Iancului și Piața Obor. „A fost foarte frig. Cu frigul mai m-am luptat cu haine groase, dar lipsa apei calde pentru o femeie e ceva groaznic. Am încălzit apă, ce să fac? În plus, am și lucrat de acasă toată iarna și a trebuit să stau în aceste condiții”, susține femeia.
Ca în comunism
Mărturiile celor două se pot multiplica de sute de mii de ori. În această iarnă, cel puțin 240.000 de bucureșteni, cam cât toată populația unui oraș ca Galațiul, au stat în frig în propriile case, așa cum reiese chiar din declarațiile primarului Nicușor Dan.
Situația este atât de gravă, încât în anumite săptămâni, conducerea Termoenergetica recunoștea că peste 3.400 de blocuri și imobile din Capitală cu altă destinație decât cea rezidențială nu au căldură.
Asta în condițiile în care în București sunt 8.400 de blocuri și 600 de clădiri racordate la sistemul centralizat de termoficare.
Într-o conferință de presă, primarul Capitalei, Nicușor Dan, afirma că între 18% și 20% (n.r. - 240.000 de persoane) dintre bucureștenii racordați la sistemul centralizat nu au căldură la parametri normali. Cei mai afectați sunt locuitorii din Sectoarele 2, 3 și 4 ale Capitalei. În București, după datele oficiale, minimum 1,2 milioane de oameni sunt racordați la încălzirea centralizată.
Lipsa de soluții pe termen scurt în fața avalanșei de sesizări l-a făcut pe edilul Capitalei să reacționeze în direct, la un post de televiziune național. „Să știți că sunt țări europene în care asta e o normalitate, să ai 19 grade”, a replicat acesta la Digi24, după ce o doamnă se plângea că are 19 grade Celsius în casă.
Întrebat cât ar trebui să fie normalul pentru România, primarul Bucureștiului a răspuns: „Nu contează… Lumea s-a obișnuit undeva la 22”.
Ulterior, Nicușor Dan a revenit apoi cu o postare pe Facebook, unde explica: „Am spus că sunt țări în care temperatura de 19 grade în casă este normală, dar nu am spus că e normal să ai 19 grade în casă, la București”.
De ce e frig?
„România pare departe de tot ce se întâmplă în lumea civilizată - sistemele noastre de termoficare sunt vechi, fiind concepute pentru alt nivel și profil de consum decât azi. 80% din capacitatea de producție a căldurii s-a construit în perioada comunistă, adică are peste 30 de ani; unele centrale au chiar 55 de ani vechime”, explică reprezentanții Expert Forum.
Europa Liberă a consultat rapoarte și mai mulți reprezentanți și experți ai societății civile- Expert Forum, firma de consultanță, Frames Consulting, Gabriel Dumitrașcu, fost director al sistemului de termoficare, Mihai Mereuț, reprezentant al Asociațiilor de locatari- care au indicat mai multe cauze pentru care în iarna dintre 2020 și 2021 s-a ajuns să fie frig în apartamentele din București:
- proiectat în anii '60, sistemul centralizat nu avea ca scop principal să ofere căldură în locuințe, ci să ofere energie electrică și aburi unor platforme industriale care acum nu mai există;
- sistemul produce energie termică la un preț foarte mare pentru că folosește tehnologii vechi care nu mai sunt utilizate de câteva decenii;
- combustibilii fosili utilizați sunt gazul și păcura, în alte orașe mari din Europa s-a trecut deja la energia verde sau la prelucrarea deșeurilor pentru a se încălzi apa;
- conductele vechi ca materiale din componență și foarte lungi în care se pierd energie;
- conductele sparte prin care se pierde apă și prin urmare energie termică;
- pentru că sistemul energetic bucureștean presupune o plată pe care Primăria trebuie s-o facă tot la stat, primarii au ales să nu achite subvenția, în speranța că guvernul va anula politic aceste datorii;
- lipsa unui administrator privat sau al unuia care să fie interesat să recupereze ceea ce se produce de către electrocentrale sau ce facturează sistemul de distribuție;
- modul de calcul și de plată a gigacaloriei: o familie din București achită 165 de lei pe gigacalorie din prețul de aproape 250 de lei pe care îl încasează furnizorul. Diferența este achitată către Elcen, atunci când plătește, de Primărie sub forma unei subvenții.
Cele două mari probleme
1. Datoriile financiare istorice
Toate aceste cauze au făcut ca întregul sistem de centralizare din Capitală să aibă datorii.
- Primăria Capitalei, ca acționar prin Consiliul Local în falimentarul RADET, are o datorie de 3,65 de miliarde de lei către Elcen SA.
- Tot Primăria, dar de data asta ca acționar prin CL în compania Termoenergetica, mai are o datorie de 400 de milioane de lei către aceeași Elcen SA.
- La rândul său, Elcen SA are o datorie de 1,1 miliarde de lei către bugetele de stat, furnizori și bănci, conform datelor din procedura de insolvență în care se află societatea de stat. 400 de milioane de lei este doar datoria la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală).
Din aceste datorii, doar cea de 400 de milioane de lei a Primăriei către electrocentrale va fi plătită, pentru ca Elcen SA să iasă din insolvență și să poată accesa fonduri europene, așa cum a explicat Nicușor Dan într-o conferință de presă: ”vom compensa acea datorie de 400 de milioane de lei pe care Primăria Capitalei o are către RADET şi Termoenergetica şi pe care RADET şi Termoenergetica o au către ELCEN”.
2. Pierderile din sistemul de conducte
Principala explicație a acestor pierderi financiare este dată de circuitul apei calde în conductele din subteran. Pe scurt: conductele sunt sparte.
Conform datelor oferite de ELCEN, pierderile au evoluat de la 800 t/h în 2016 la 2.000 t/h în 2020. La finalul anului 2019, deci în sezonul rece, pierderile de apă au fost de 2.000 de tone pe oră. Așadar, apa care intră în conducte nu se mai întoarce pe retur în fapt, cu două milioane de litri mai puțin.
Anual, se pierd 322.555 Gcal (gigacalorie), cantitate energetică care trebuie însă plătită din bugetul Primăriei.
Care sunt soluțiile
Așa cum reiese din declarațiile primarului Nicușor Dan și cele ale ministrul Energiei, Virgil Popescu, din punct de vedere tehnic s-a început înlocuirea conductelor, a punctelor termice din cartiere și a combinelor de producerea energiei din termocentrale.
Astfel, se vor elimina 90% din pierderile din sistemul de conducte, iar energia termică și electrică produse de electrocentrale va fi mai ieftină, dar și mai prietenoasă cu mediul. Nicușor Dan mai speră ca o parte din pierderi să fie anulată după ce în primăvara acestui an sistemul de electrocentrale ar putea trece în administrarea Capitalei. De fapt, singurul client al Elcen SA este sistemul de termoficare bucureștean.
Pentru a se folosi soluții tehnice noi și moderne, trebuie însă bani. Adrian Negrescu, managerul Frames România, consideră că trebuie investiții de peste trei miliarde de euro.
Cum bugetul public nu are resurse de investiții, iar primăria Capitalei are bugetul cu mai multe găuri, soluția găsită a fost accesarea fondurilor europene de către Termoenergetica și Elcen SA.
Prin Programul Operațional Infrastructură Mare s-au obținut deja peste 300 de milioane de euro, bani care vor permite creșterea eficienței energetice. Nicușor Dan a anunțat că a mai obținut alte 250 de milioane de euro din fonduri guvernamentale.
„Vor fi reabilitați 211,94 km de rețea care vor conduce la scăderea pierderilor de căldură de la 322.555 Gcal/an, în situația existentă, la 39.266,22 Gcal/an în situația proiectată”, a declarat Nicușor Dan cu ocazia semnării contractului de finanțare.
Și ministrul Virgil Popescu a anunțat că Elcen a depus trei proiecte pentru a beneficia de fonduri UE prin Fondul de Modernizare, pentru retehnologizarea și creșterea randamentelor centralelor CET Progresu, CET Grozăvești și CET Sud, în valoare de 370 milioane euro, adăugând că, după implementarea acestora, eficiența în exploatare va crește la 98% și prețul de cost al gigacaloriei va scădea.
Centralizat vs. centrale individuale
Alternativa la sistemul centralizat este văzută de tot mai mulți români în centrale de apartament pe bază de gaz. De altfel, tot mai multe blocuri noi se construiesc direct cu astfel de utilități.
Reprezentanții Expert Forum consideră într-un raport că această variantă nu este utilă din trei motive:
- pentru că sistemul nu ar face față ca toate apartamentele să aibă astfel de centrale individuale;
- astfel de centrale sunt poluante și Comisia Europeană analizează impunerea unor taxe suplimentare pentru proprietarii de astfel de utilități sau chiar interzicerea lor;
- marile orașe caute să dezvolte sistemele centralizate.
„Când consumatorii se debranșează, nu este vina lor: ei văd că sistemul actual nu le poate oferi serviciul la un standard minim de calitate, nu văd să se facă ceva pentru redresarea situației și atunci își iau propria soartă în mâini”, consideră experții organizației.
Mihai Mereuță, reprezentant al Asociațiilor de Locatari, apreciază că în acest moment tot sistemul riscă să cadă. ”Eu susțin sistemul centralizat, dar pot să-i spun unui prieten care a stat în frig în această iarnă, să nu-și ia centrală de apartament. Să mai aștepte, poate la iarnă va fi ma bine?! Nu, nu pot. Dacă în perioada următoare multe persoane se vor debranșa, sistemul centralizat nu va mai avea rost. Apoi, va apărea problema faptului că sistemele de distribuție gaze și curent electric nu pot susține încălzirea unui procent mai mare de locuințe”, explică Mereuță pentru Europa Liberă.
Potrivit unei analize Ariston, care a fost realizată pe baza datelor Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), din peste 320 de municipii și orașe, doar în 67 mai exista sistem centralizat de termoficare.
Bucureștiul, Timișoara și Cluj-Napoca erau singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori care mai aveau termoficare, cu un total de 660.000 de abonați, circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.
Cum se încălzesc alte mari orașe
Orașe ca New York, Paris, Viena, Berlin au un sistem centralizat, doar că funcționează pe sistemul pieței libere, unde companii mari există împreună cu firme mai mici. Datele sunt obținute de site-urile primăriilor marilor metropole sau de paginile companiilor de termoficare.
New York: o mare parte din oraș, printre care și celebrul Manhattan, are un sistem centralizat administrat de o firmă privată. Căldura asigurată în imobile este însă pe bază de aburi. Nu sunt utilizate centralele individuale, dar sunt imobile sau cartiere care au sistemul propriu de încălzire.
La Paris, 50% din populație are un sistem centralizat care folosește însă în proporție de peste 60% surse regenerabile de energie. Se asigură și căldură, și aer condiționat, acesta din urmă este produs cu ajutorul apei din Sena.
Berlin: aproximativ 34% sau mai mult de 600.000 de locuințe în peste 50.000 de clădiri din Berlin beneficiază de rețeaua de termoficare urbană. Însă, agentul termic este oferit de șase operatori mari și numeroși operatori mici oferă energie termică urbană produsă parțial din energii regenerabile, dar și din co-generarea energiei electrice și a energiei termice.
Viena folosește un sistem centralizat oferit de o companie privată. Energia termică este obținută din energia electrică obținută din surse verzi sau prelucrarea deșeurilor.
Un fel de concluzie
Pentru București, reprezentanții Expert Forum consideră că trebuie analizat serios dacă nu este mai bine ca sistemul centralizat să fie administrat în condițiile de piața liberă, bazată pe concurență.
„E nevoie de o strategie coerentă, de un concept clar, care să răspundă nevoilor bucureștenilor de apă caldă și căldură, dar nu în condițiile de acum 30-40 de ani, ci în condițiile actuale. Ce vrea bucureșteanul consumator? Să o aibă la dispoziție, să și-o poată regla, și să plătească un preț corect pentru ea. Personal sunt adeptul concurenței în ceea ce înseamnă producția de energie termică”, este de părere și Gabriel Dumitrașcu, fost director al sistemului de termoficare din București.
Nicușor Dan speră ca iarna aceasta să fie ultima rece în apartamentele bucureștenilor. Asta deși recunoaște și că termoficarea nu este o problemă care poate fi rezolvată într-un an.
Mihai Mereuță este sigur că dacă se continuă pe același mod de administrare, chiar și dacă se vor face toate investițiile anunțate, peste un an sau doi vor apărea din nou datorii de sute de milioane de lei. ”Trebuie un administrator privat. Trebuie organizată o licitație internațională unde să se aleagă o companie sau mai multe care să concesioneze sistemul pe bucăți sau în întregime. Modelul poate fi cel al serviciului de apă potabilă și canalizare care a fost concesionat acum peste 20 de ani unei companii franceze. Și acolo poate sunt unele probleme, dar sistemul e funcțional și chiar s-au făcut investiții”, conchide Mihai Mereuță pentru Europa Liberă.
Termoficarea bucureșteană, pe scurt
Căldura și apa caldă ajung în casele bucureștenilor după ce apa este încălzită în niște turbine. Se folosește gaz sau păcură pentru încălzirea ape. În urma acestui proces rezultă energie termică (căldura din calorifer și apa caldă de la robinete), dar și energie electrică. Este un proces denumit de specialiști de cogenerare.
Sunt patru astfel de termocentrale în București (Grozăvești, Progresu, Vest și Sud) și mai toate au parte de o tehnologie veche, produc energie termică și electrică la un preț mare.
Producătorul de energie termică, Electrocentrale București, este deținut de Ministerul Energiei (minister desprins din Ministerul Economiei). Energia termică produsă de Elcen este preluată de la ”poarta” acestor electrocentrale de către sistemul de termoficare, sistem deținut de Primăria Capitalei. Compania care se ocupă cu transportul și distribuirea căldurii în imobile se numește Termoenergetica. Acesta a preluat acum doi ani rețeaua și atribuțiile fostului RADET. Schimbarea a fost una administrativă, pentru că RADET avea datorii prea mari și a intrat în faliment.
Datele tehnice ale sistemul de termoficare din București:
- 562 mii apartamente, adică circa 8.200 de blocuri de locuințe și 320 de imobile, reprezentând circa 1,2 milioane locuitori;
- 4.900 instituții, obiective sociale și agenți economici;
- sistemul de transport și distribuție (conductele prin care este livrată apa caldă) e compus din 3.917 km conducte (954 km - rețeaua primară și 2.963 km - rețeaua secundară);
- în plus, CMTEB constă din 1.027 puncte termice, stații centralizatoare și module termice, 47 de centrale termice cvartal și 1 centrală termică de zonă - Casa Presei.
