Analistul economic Dragoș Cabat spune la Europa Liberă că Memorandumul semnat de Guvernul României la propunerea ministrului Transporturilor Cătălin Drulă, care ar exclude companiile chineze din marile proiecte de infrastructură, este un compromis pe care România trebuie să îl facă pentru a se plasa de partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Un „compromis obligatoriu în fața relației speciale pe care o avem cu partenerii noștri europeni și americani”.
România este într-o situație de vulnerabilitate, consideră analistul economic, atâta vreme cât are nevoie de investiții majore pentru proiecte de infrastructură, dar trebuie să țină mereu cont de faptul că Uniunea Europeană e cel mai mare investitor al său și cel care oferă, până la urmă, fonduri importante nu doar în general, dar și pentru relansarea de după pandemie, atât de importantă în această perioadă. În momentul în care la nivelul Uniunii Europene există un consens sau măcar o dorință, explicită ori implicită, de limitare a investițiilor chineze în diverse proiecte, inclusiv infrastructură, spune Dragoș Cabat, „sigur că România nu prea are ce să facă, nu se poate poziționa de partea Chinei și împotriva UE”.
Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană încearcă să blocheze intrarea Chinei și a produselor și investițiilor chinezești pe piețe, în condițiile în care, continuă Dragoș Cabat, Beijingul are clar pretenții de a deveni lider mondial nu doar în producție, ci și în inovație și investiții.
Nu putem supăra acești parteneri [UE și SUA] punând la masă și partenerii chinezi.Analistul economic Dragoș Cabat
„În mod obiectiv, faptul că pierdem un segment de posibili investitori nu este benefic pentru România, dar e un compromis necesar. Un compromis pe care îl facem faptului că suntem în Uniunea Europeană, primim mulți bani de la Uniunea Europeană și avem plasa de siguranță a Uniunii Europene care ne ține atât macro, cât și la nivelul schimburilor comerciale. Apoi, avem plasa americană de securitate în zona noastră și Parteneriatul Strategic și nu putem renunța la acestea două și nu putem supăra acești parteneri punând la masă și partenerii chinezi. Pe de altă parte, într-o lume globalizată și într-o lume a schimbărilor comerciale libere este mai degrabă un semn negativ faptul că la nivel mondial se mai practică astfel de „restricții” impuse anumitor parteneri, mai ales că nu e China cea care practică acest gen de mișcări, ci tocmai campionii democrației și capitalismului, care sunt SUA și UE.”
Guvernul de la București a semnat un Memorandum care exclude companiile chinezești de la marile proiecte de infrastructură, un pas înspre elaborarea, de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a unei ordonanță de urgență care ar putea modifica în acest sens legea achizițiilor publice.
Fără a oferi detalii despre Memorandum sau Ordonanță, premierul Florin Cîțu a transmis, luni, că Ordonanța de Urgență este soluția avută în vedere în acest caz, iar surse guvernamentale au precizat pentru Europa Libera că reprezentanții Comisiei Europene, în urma unor discuții cu cei ai ANAP, sunt favorabili acestui proces și susțin demersul.
Faptul că inițiativa excluderii companiilor chineze vine din domeniul infrastructurii de Transporturi, mai spune la Europa Liberă Dragoș Cabat, nu înseamnă neapărat că acesta e domeniul care va „mișca” cel mai mult în perioada următoare. Problemele de infrastructură specifice României rămân aceleași, indiferent care e investitorul, crede analistul economic.
Potrivit G4 Media, în prezent, mai multe companii chineze sunt implicate în licitații pentru obiective majore de infrastructură din România, iar motivele excluderii companiilor chineze de la licitații ar fi, printre altele, lipsa omologării produselor și concurența neloială: cu sprijin de la stat, companiile chineze își permit să practice prețuri de dumping.
Dacă privim spre dezbaterea legată de dominația economică globală, România nu face decât să se plaseze de partea partenerilor. Rămâne de văzut ce se întâmpla însă cu divergențele dintre aceștia. La finalul lui 2020, UE a semnat un acord de investiții cu China, fără să se consulte cu partenerii americani.
„O palmă dată relației trans-atlantice”, au opinat unii analiștii; „o victorie majoră” pentru un Beijing care continuă să aibă numeroase probleme cu respectarea drepturilor omului, au remarcat alții.
