România a stagnat la toate capitolele analizate de organizația Freedom House în raportul anual privind starea democrației din lume. Cu un scor de 83 de puncte dintr-un maxim de 100, România rămâne în categoria democrațiilor „libere".
Conform analizei făcute de organizația pentru drepturile omului cu sediul la Washington, România îndeplinește un scor de 35/40 pentru „drepturile politice" și 48/60 pentru „libertățile cetățenești".
Organizația arată că sistemul pluripartidism din României a asigurat rotații regulate de putere prin alegeri competitive. Libertățile civile sunt în general respectate, dar au fost supuse unei presiuni tot mai mari, pe măsură ce interesele politice consolidate împing înapoi eforturile civice și instituționale de combatere a corupției sistemice.
De asemenea, raportul mai arată că discriminarea împotriva minorităților și a altor grupuri vulnerabile este o problemă de lungă durată, la fel și controlul mijloacelor de comunicare cheie de către oamenii de afaceri cu interese politice.
Scorul este similar celui din 2020, când organizația amintea că România suferă la capitole precum guvernarea locală și independența presei.
La nivel global, Freedom House subliniază că pandemia de coronavirus, incertitudinea economică și conflictele din întreaga lume au contribuit la declinul libertății globale în 2020.
În raportul său anual publicat pe 3 martie, organul de supraveghere a drepturilor omului din Washington a declarat că numărul țărilor desemnate „nelibere” a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani.
Analiza de la țară la țară arată că Belarusul și Kîrghîzstan sunt clasate printre națiunile care înregistrează cele mai mari pierderi în capitolele „drepturi politice" și „libertățile civile". În schimb, Macedonia de Nord s-a clasat printre națiunile care au înregistrat cele mai mari câștiguri.
Raportul arată o scădere a libertății în 73 de țări, incluzând nu doar națiuni autoritare precum China, Belarus și Venezuela, ci și „democrații cu probleme”, cum ar fi Statele Unite și India.
Raportul spunea că în 2020 „apărătorii democrației au suferit noi pierderi grele în lupta lor împotriva inamicilor autoritari, schimbând echilibrul internațional în favoarea tiraniei”.
„Liderii actuali au folosit din ce în ce mai mult forța pentru a zdrobi oponenții și a rezolva dispute, uneori în numele sănătății publice, în timp ce activiștii asediați și lipsiți de sprijin internațional eficient s-au confruntat cu sentințe grele de închisoare, tortură sau crimă în multe situații”, arată organizația.
În Kîrgîzstan, raportul spunea că alegerile parlamentare „flagrant frauduloase” din octombrie au dus la proteste care au declanșat răsturnarea guvernului și demisia președintelui de atunci Sooronbai Jeenbekov.
Sadyr Japarov, care ispășea o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru luarea de ostatici, se număra printre mai mulți politicieni proeminenți eliberați din închisoare de protestatari în timpul tulburărilor. El a fost ales președinte în ianuarie după o victorie zdrobitoare.
Raportul a spus că Japarov a „avansat un nou proiect de constituție care ar putea remodela sistemul politic al Kîrgîzstanului în matrița vecinilor săi autoritari”.
Scorul de libertate al Kîrgîzstanului a scăzut cu 11 puncte, cel mai mare declin dintre toate țările din lume, iar statutul său a fost schimbat din „parțial liber” în „neliber”.
Belarus a suferit cel de-al doilea declin ca urmare a represiunilor violente ale guvernului împotriva manifestanților care cereau demisia liderului autoritar Aleksandr Lukașenko după alegerile prezidențiale din august.
Organizația Națiunilor Unite declară că autoritățile au reținut peste 30.000 de protestatari. Au existat, de asemenea, rapoarte credibile de tortură și rele tratamente, iar mai multe persoane au murit.
Freedom House a citat, de asemenea, „alegeri problematice” în regiune, inclusiv în Rusia, unde un „referendum trucat” ar putea să-l ajute pe președintele Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036.
Raportul mai menționează „alegerile parlamentare relativ libere, dar cu erori, din Georgia”, care au adâncit criza politică a țării. Al doilea tur de scrutin a fost boicotat de partidele de opoziție.
În Ucraina, se spune în raport, agenda de reformă a președintelui Vladimir Zelenski „s-a clătinat în fața pandemiei și a corupției politice, culminând cu o criză constituțională”.
Între timp, prim-ministrul armean Nikol Pashinian a făcut „unele progrese în drumul său spre reformă”, deși raportul spunea că „consensul din spatele guvernului său a fost spulberat de înfrângerea” în războiul de șase săptămâni cu Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah.
În Europa, raportul arată că guvernul Viktor Orban a „folosit în mod abuziv” puterile în timpul pandemiei pentru a „retrage asistența financiară de la municipalitățile conduse de partidele de opoziție”.
În Balcanii de Vest, Freedom House a raportat atât reculuri, cât și progrese.
Raportul spune că „alegerile parlamentare defectuoase au dat o lovitură gravă sistemului multipartid al Serbiei”, în timp ce în Kosovo „vechea gardă politică a demis guvernul de scurtă durată al prim-ministrului Albin Kurti și a format unul nou, neconstituțional”.
Freedom House a declarat că Muntenegru „a oprit șirul de șase ani de regres”, pe măsură ce alegerile au inaugurat primul transfer de putere din ultimele trei decenii.
Guvernul reformist al Macedoniei de Nord a fost reales, iar „instituțiile sale s-au recuperat în mare parte după daunele provocate de fostul prim-ministru fugar, Nikola Gruevski”, se spune în raport.
În Orientul Mijlociu, raportul a evidențiat utilizarea de către guvernul iranian a cenzurii și a urmăririlor penale pentru a „suprima raportarea independentă” cu privire la adevărata amploare a focarului de coronavirus din țară.
Autoritățile, potrivit raportului, au folosit tactici similare pentru a suprima informațiile despre represiunea mortală a guvernului împotriva protestatarilor antiguvernamentali din noiembrie 2019 care a ucis sute de oameni și despre doborârea accidentală a unui avion ucrainean de pasageri în urma căreia au murit 176 de persoane.
Raportul Freedom House spunea, de asemenea, că drepturile politice și libertățile civile din India au scăzut de la venirea la putere a guvernului naționalist hindus al prim-ministrului Narendra Modi, în 2014, cu „o presiune crescută asupra organizațiilor pentru drepturile omului, o intimidare în creștere a academicienilor și jurnaliștilor și atacuri, inclusiv linșaje, asupra musulmanilor. ”
Între timp, raportul a spus că China „și-a intensificat campania globală de dezinformare și cenzură pentru a contracara consecințele faptului că a ascuns amploarea crizei sanitare de după apariția coronavirusului, care a împiedicat decisiv un răspuns global rapid în primele zile ale pandemiei”.
Raportul a menționat, de asemenea, „represiunea brutală” a Beijingului împotriva „protestelor masive pro-democrație” din Hong Kong.
Freedom House a menționat, de asemenea, că fostul președinte american Donald Trump „s-a străduit în mod deschis să-și anuleze în mod ilegal înfrângerea” în alegerile prezidențiale din noiembrie, „culminând cu incitarea unei mulțimi armate pentru a perturba certificarea de către Congres a rezultatelor”.
Raportul l-a acuzat pe Trump, în timpul celor patru ani la Casa Albă, „a tolerat încălcări ale normelor, a scăpat de răspundere pentru propriile sale nelegiuiri și a încurajat grupări rasiste și de extremă-dreapta”.
„Doar un efort de reformă serios și susținut poate repara daunele făcute în timpul epocii Trump privind drepturilor și libertăților fundamentale din Statele Unite”, se spune în raport.
