Guvernul va merge în fața Comisiei Europene cu proiecte pentru 41 de miliarde de euro, dar, după negocieri, se așteaptă să fie acceptate proiecte de peste 29.2 de miliarde de euro.
Ultima rundă de discuții din Coaliție a avut loc miercuri seară în biroul președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban, iar PNL, USR-PLUS și UDMR au ajuns la un acord asupra modului în care se vor distribui banii europeni.
Europa Liberă a dezvăluit că Planul Național de Redresare și Reziliență a fost negociat intens în ultima săptămână, iar termenul de depunere al acestuia în fața Comisiei Europene este 30 aprilie. Surse din Coaliția de guvernare au precizat pentru Europa Liberă că urmează și o discuție cu președintele Klaus Iohannis despre PNRR.
Liderii partidelor din majoritatea guvernamentală au stabilit să meargă în fața Comisiei Europene cu 140% din suma alocată României prin acest mecanism. În urma negocierilor, suma finală alocată proiectelor va fi în jur de 30 de milioane de euro. Uniunea Europeană va avea ultimul cuvânt asupra domeniilor în care se vor investi banii.
România trebuie să se asigure că finanțează proiecte care se pot finaliza până în 2026. Ministrul Fondurilor Europene susține că 11% vor merge spre educație, 8,5% sănătate și 28% spre transporturi.
Direcțiile de dezvoltare spre care merg banii europeni
Surse din Coaliție au declarat pentru Europa Liberă au existat negocieri intense pentru fiecare domeniu, iar în urma discuțiilor s-a ajuns la o înțelegere. Sumele nu sunt finale, putând apărea modificări, iar valorile prezentate de Europa Liberă nu acoperă toate cele 41 de miliarde de euro, ci arată direcțiile de acțiune.
- 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi (prioritate este Autostrada Sibiu – Pitești, este cea mai mare sumă cerută de un stat european)
- 5 miliarde de euro pentru căi ferate și metrou
- 3 miliarde de euro pentru irigații și baraje (premierul Cîțu nu ar dori să includă canalul Siret – Bărăgan pe lista proiectelor de teamă că nu poate să fie finalizat)
- 4 miliarde de euro pentru cloud guvernamental și administrație publică (din care 450 de milioane pentru 5G și broadband)
- 3 miliarde de euro pentru unitățile administrativ- teritoriale (fondul de reziliență pentru primării)
- 4 miliarde de euro pentru proiecte de mediu (din care 1.5 miliarde de euro pentru împăduriri și perdele forestiere, 1,3 miliarde de euro pentru deșeuri)
- peste 2 miliarde de euro - construcția de spitale
- 2.2 miliarde de euro - reabilitarea clădirilor împotriva seismelor
- 2.5 miliarde pentru reziliența mediului de afaceri / companii
- 1.3 miliarde de euro pentru zona energiei
- 100 de milioane de euro pentru fondul de reziliență a societății civile
- 500 de milioane pentru reducerea abandonului școlar
Ministrul Fondurilor Europene: PNRR nu este Moș Crăciun, miniștrii sunt supărați
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că săptămâna viitoare se va discuta în Guvern prima formă a PNRR și că există discuții informale cu Uniunea Europeană în acest moment. Cristian Ghinea a dezvăluit că ministerele au cerut, în primă fază, alocări de 70 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, în urma analizei, suma cu care se va merge în fața Comisiei Europene este de 41 de miliarde de euro. Împărțirea banilor europeni a provocat supărarea unor miniștri, a recunoscut Cristian Ghinea.
„Nicio țară nu a prezentat planul final până acum. PNRR nu este lista lui Moș Crăciun de investiții”, a spus ministrul Fondurilor Europene.
Conform datelor guvernamentale, România are un buget alocat estimat de 29.2 miliarde de euro destinat finanțării „Mecanismul de redresare și reziliență”, care e menit să ajute țările europene după pandemie: 14.2 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
„E o formă de împrumut ieftin, pe o dobândă aproape de zero, dar, spre deosebire de împrumuturile obișnuite, e o formă de împrumut pe proiect, cu o dobândă mică”, a afirmat Cristian Ghinea.
Nervozitate în PSD din cauza PNRR
Social-democrații sunt nemulțumiți de faptul că guvernul nu i-a consultat pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Ei amenință că nu vor vota în Parlament majorarea contribuției României la Uniunea Europeană, un prim pas pentru PNRR.
Florin Cîțu a precizat că nu este de acord să vină în fața forului legislativ cu PNRR și că ministrul Ghinea a fost prezent la dezbaterile din cadrul comisiilor de Afaceri Europene din Senat și Camera Deputaților.
„Nu știm unde se duc investițiile, să nu ocolească primăriile PSD. Trebuie să știm că dacă se investește la Cluj, vor exista investiții și la Vaslui. Să nu ne trezim ca la buget că sunt bani doar pentru localitățile PNL, USR-PLUS și UDMR, iar PSD e ocolit”, au spus surse din conducerea PSD pentru Europa Liberă.
Facebook Forum