Dovada o face o analiză a cercetătorilor de la Școala de Guvernare Blavatnik, a Universității Oxford. Pe o scară de la 1 la 100, România avea, pe 28 martie, un nivel al restricțiilor de 63,89.
Spre comparația, în alte state din Europa Centrală și de Est, restricțiile sunt mai dure, cu indici de 75 în Polonia, 81,48 în Cehia sau 79,63 în Ungaria.
Măsuri mult mai stricte sunt în Italia, 84,26, în vreme ce nivelul este de 68,52 în Franța și de 75 în Germania.
Un nivel mai relaxat al restricțiilor față de România, putem găsi în un nivel mai relaxat al restricțiilor în UE era înregistrat doar în Croația (43,52), în Letonia (56,48), în Finlanda (52,31), Belgia (60,19) și Danemarca (62,96).
România vs. Europa
Odată cu apariția valului trei, autoritățile române au depus eforturi semnificative pentru a evita impunerea unei carantine în orașele mari. Astfel, indicatorii pentru carantină au fost modificați și nu a mai contat incidența de 6 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile. Astfel, orașe precum București au putut evita carantina, deși se află în prezent la o incidență de peste 7.
Acum, în localitățile în care rata de incidență este de peste 4 la mie, în zilele de vineri, sâmbătă și duminică circulația e permisă doar până la 20:00, iar activitatea operatorilor economici, până la ora 18:00. Se va reveni asupra acestor măsuri când incidența scade sub 3,5 la mie. Dacă incidența depășește 7,5, măsurile sunt valabile pe toată durata săptămânii. De asemenea, au fost adoptate măsuri mai relaxate și pentru sărbătorile de Paște - evreiesc, catolic și ortodox.
Față de majoritatea statelor europene, românii pot sta pe terase, pot vizita marile centre comerciale și chiar pot participa la evenimente la care se creează aglomerație, precum cozile de pe pârtiile de schi.
În schimb, Franța a extins măsurile de carantină până în data de 2 mai, dar și închiderea școlilor timp de trei săptămâni, pe întreg teritoriul țării, invocând îngrijorările provocate de cel de-al treilea val al pandemiei.
În Franța, restricţiile de circulaţie pe timpul nopții intră în vigoare de la ora locală 19:00 și sunt valabile până la ora 6:00, se vor închide anumite centre comerciale neesențiale şi sunt limitate deplasările la cel mult 10 km de casă, dacă nu au un motiv întemeiat.
Spre deosebire de România care a stat în lockdown național doar între 25 martie și 15 mai, este pentru a treia oară când Franța intră într-un lockdown național din cauza pandemiei.
Jumătate din cele 20 de regiuni ale Italiei, inclusiv orașele Roma, Milano și Veneția, au fost trecute în zona roșie și au intrat într-o carantină totală. Călătoriile vor fi limitate doar în interes de muncă, pentru achiziţionarea de produse de bază şi în cazul urgenţelor sanitare. În plus, în weekendul cu Paștele catolic, 3-5 aprilie, întreaga țară va fi considerată o „zonă roșie” și va fi supusă unei carantine totale.
Chiar și Olanda are restricții mai dure decât România, deși a fost unul din statele care a ezitat cel mai mult în 2020 înainte de introduce măsuri dure. Barurile și restaurantele sunt închise, iar magazinele sunt deschise doar cu restricții. În plus, adunările cu mai mult de două persoane sunt interzise. Din 31 martie, carantina de noapte se va aplica de la ora 22:00, cu o oră mai târziu decât anterior.
Germania a extins actualele restricții până pe 18 aprilie. Aceasta înseamnă, în principiu, că cele mai multe magazine sunt în continuare închise, la fel ca hotelurile (cu excepția deplasărilor în interes de serviciu) și a restaurantelor, barurilor, cafenelelor. Inițial, Germania trebuia să intre într-o carantină dură de Paște, dar Angela Merkel și-a retras decizia și și-a cerut scuze germanilor.
Capitala Austriei, Viena, și alte două provincii din est au impus o carantină de Paște pentru a ajuta la ameliorarea presiunii asupra spitalelor. Austriecilor li s-a spus să rămână acasă, cu excepția activităților necesare, cum ar fi achiziția de alimente, deplasarea la muncă, exercițiile fizice și ajutarea familiilor.
Decizii ale instanțelor
Belgia a prelungit interdicția călătoriilor neesenţiale în afara graniţelor, dar și din exteriorul granițelor spre interior până la 18 aprilie, ceea ce include şi sărbătorile de Paşte.
Miercuri însă, un tribunal din Bruxelles a ordonat guvernului belgian să ridice în termen de 30 de zile toate măsurile restrictive impuse în contextul pandemiei. Acţiunea în justiţie a fost introdusă de Liga Drepturilor Omului, care a argumentat că nu a fost prezentată baza legală a măsurilor respective şi că, prin urmare, ordinele ministeriale care stabileau restricţiile sunt ilegale.
De o decizie a instanței s-a lovit și Finlanda. Guvernul de la Helsinki a retras o propunere de introducere a unor interdicţii de ieşire din casă în mai multe oraşe, în încercarea de a opri răspândirea pandemiei de COVID-19 după ce Comisia Constituţională a hotărât că propunerea este prea vagă şi nu respectă legea fundamentală.
Săptămâna trecută, guvernul a propus introducerea unui lockdown în cinci oraşe, inclusiv în capitala Helsinki. Oamenii nu ar mai fi putut ieşi din casă decât din motive stricte, scopul propunerii fiind oprirea înmulţirii infectărilor cu coronavirus şi a spitalizărilor.
Grecia este prin statele care ridică restricțiile. Autoritățile de la Atena au anunţat că vor redeschide majoritatea magazinelor și vor relaxa restricţiile legate de petrecerea timpului liber, în ciuda unui număr încă ridicat de contaminări şi decese provocate de COVID-19. Atena se pregătește și pentru deschiderea sezonului turistic în care vor permite intrarea turiștilor străină în baza certificatului de vaccinare, a unui test negativ sau a dovezii trecerii prin boală.
Frustrare privind vaccinarea greoaie
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a criticat campaniile de vaccinare din Europa ca fiind „inacceptabil de lente”. Campaniile de vaccinare din mare parte din Europa au fost afectate de întârzieri și numărul infecțiilor este în creștere.
UE a fost criticată pentru ritmul programului său de vaccinare - doar 16% din populația sa a primit vaccinul, comparativ cu 52% în Marea Britanie, potrivit BBC. Dar UE spune că Regatul Unit a avut un avantaj nedrept în contractele pe care le-a semnat cu producătorii de vaccinuri, dintre care unii au sediul în UE.
Săptămâna trecută s-a înregistrat o creștere a transmiterii COVID-19 în majoritatea țărilor din ceea ce OMS numește Regiunea europeană- care include mai mult de 50 de țări și se întinde de la Groenlanda până la extremitatea estică a Rusiei - cu 1,6 milioane de cazuri noi și aproape 24.000 de decese, potrivit datelor OMS. Doar 10% din cele aproape 900 de milioane de oameni din regiune au primit prima doză de vaccin.
Acesta rămâne cea mai afectată zonă din toate regiunile lumii, numărul total de decese apropiindu-se rapid de un milion, iar numărul total de cazuri urmează să depășească 45 de milioane. 27 de țări din cele peste 50 au implementat carantine parțiale sau totale.
