Unele dintre cele mai dramatice, uneori chiar tragice, cazuri ale pandemiei sunt cele ale bebelușilor și copiilor infectați cu SARS-CoV-2. Spitalele de pediatrie sunt la limita capacității și sunt nevoite să mărească numărul paturilor pentru internarea micuților pacienți.
Cu toate acestea, reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică nu știu sigur câte cazuri nefericite s-au înregistrat în rândul copiilor.
Când vine vorba de coronavirus, autoritățile apelează la statistici pentru a ne face să înțelegem gravitatea pandemiei. Se pare însă că aceleași autorități au uitat de cifre în privința categoriei care cuprinde bebeluși și copii până la 9 ani. Pentru această categorie de vârstă, cele mai importante date statistice ar fi următoarele:
- 21.609 de cazuri de copii sub nouă ani au fost înregistrați cu SARS-CoV-2 din februarie. Altfel spus, aproape 2,3% din cele 964.726 de cazuri de coronavirus înregistrate în România până pe 2 aprilie, conform datelor puse la dispoziție de Grupul de Comunicare Strategică.
- Pe 2 aprilie au fost confirmate 141 de cazuri de coronavirus în rândul copiilor cu vârsta între o zi și 9 ani.
- Capacitatea tuturor spitalelor de pediatrie din România, în secțiile de terapie intensivă, acolo unde sunt tratați copiii cu SARS-CoV-2, este de 120 de paturi. Capacitate deja suprasolicitată, conform datelor Ministerului Sănătăți. Cifra paturilor ATI este mai mică decât numărul zilnic al copiilor confirmați cu Covid-19.
- De pe 1 martie, în România nu s-a mai înregistrat o zi sub 100 de cazuri de coronavirus în rândul copiilor.
- Pe 20 martie s-a înregistrat recordul numărului de copii testați pozitiv cu acest virus - 227 de cazuri.
- Dacă luăm cazurile din ultimele trei zile, 458 de copii infectați, cifra este egală cu numărul cazurilor de COVID-19 înregistrate în rândul copiilor în perioada 16 martie - 15 mai, când a fost starea de urgență.
- În luna aprilie 2020 se înregistrau maxim 10 cazuri de copii cu acest virus depistați zilnic.
- O fetiță de două luni este cea mai fragedă victimă făcută de COVID-19.
- Grupul de Comunicare Strategică nu are o statistică în acest moment referitoare la numărul bebelușilor și copiilor decedați de coronavirus. Ultima statistică a fost oferită publicului pe 10 noiembrie 2020: atunci erau trei victime în rândul acestei categorii.
- Conform rapoartelor zilnice ale instituțiilor oficiale monitorizate de Europa Liberă, reiese că până acum au murit cel puțin 7 copii din cauza coronavirusului.
Dacă numărul deceselor nu este, din fericire, mare, numărul ridicat al infectărilor zilnice duce la situația în care mulți dintre cei peste 21.500 de copii infectați cu SARS-CoV-2 să sufere traume și complicații pentru care vor avea nevoie de câțiva ani pentru a fi tratați.
Copiii bolnavi de COVID-19, barometrul infecțiilor din țară
„Sunt 120 de paturi Terapie Intensivă pentru copii la nivelul întregii țări. Sunt ocupate, momentan, cu copii în fază gravă. Intubați, nouă paturi. Am pus în funcțiune paturi de terapie intensivă, însă pe măsură ce cazurile sunt identificate, nu de acum, de săptămâni încoace, paturile sunt foarte rapid ocupate. Impresionant este faptul că putem să găsim resursa locativă pentru paturile de terapie: avem ventilatoare, monitoare, injectomate şi ce mai trebuie, problema este cu resursa umană care de un an de zile este mai mult decât chinuită şi supusă unor eforturi deosebite”, ne-a transmis Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Despre oboseala de care vorbea oficialul guvernamental vorbesc și medicii.
„Dotările sunt și nu sunt. Sunt mai multe ca în ceilalți ani, dar mereu se poate mai bine. Copiii și bebelușii Covid-19 sunt dificil de tratat. Trebuie cazați cu părinții, trebuie să fie și un tratament acordat părinților, că e imposibil să nu aibă și ei virusul. Un bebeluș se poate simți bine acum, face febră într-o oră și apoi are nevoie de intubare. Sunt foarte fragili și sunt cazuri dificil de tratat din cauza implicării factorului emoțional”, ne explică un medic de la Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu” din București.
Reprezentantul spitalului consideră și că numărul tot mai mare al copiilor infectați cu acest virus, mai ales al bebelușilor, reprezintă proba că populația este tot mai mult infectată cu SARS-CoV-2. „La copii de peste 4, 5, spre 7 ani se mai poate bănui că iau virusul de la școală, grădiniță, dar la bebeluși e clar că a apărut Covid-19 de la părinți sau rude foarte apropiate. În general, mamele evită contactul micuților cu multe persoane tocmai pentru a le feri de orice fel de infecție”, mai spune doctorul.
Aglomerația din spital
La sfârșitul lunii martie, în România erau aproximativ 100 de copii în spitale cu diverse forme de COVID-19, iar aproape 10 cazuri erau intubate.
Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu” este unul dintre spitalele care tratează copii cu COVID-19. Dacă anul trecut secția ATI-Covid avea ocupat doar un loc din cele 7 ale unității, la mijlocul lunii martie s-a început analiza amenajării a încă unei secții cu 20 de paturi. Deși în secție se suplimentase deja numărul de paturi, acestea nu erau îndeajuns.
„Nu există doar SARS-CoV-2 atunci când vorbim de forme grave, sunt, de fapt, afectări plurisistemice, ale întregului organism. Este un virus care circulă în întreg organismul și declanșează acele fenomene imunologice de care ne temem cu toții”, ne-a explicat Diana Ionescu, director medical la Spitalul Clinic de Copii „Victor Gomoiu”.
Aceasta avertizează că situația devine din ce în ce mai gravă: „Sunt copii de la câteva săptămâni, două săptămâni, trei săptămâni până la adolescenți, chiar de 17, 18 ani. Deci sunt afectate toate categoriile de copii”.
Medicul atrage atenția la ce simptome trebuie să fie atenți părinții pentru a afla din timp dacă este sau nu infectat copilul. „În primul rând, în cazul în care copilul prezintă semne de infecție SARS-CoV2, adică semne respiratorii, digestive foarte importante la copil, gastroenterite, ar trebui anunțat medicul de familie și copilul să fie testat, fie PCR, fie test antigen”, spune Diana Ionescu.
Internarea și complicațiile de după externare
Micuța Catinca, de 18 luni, a fost și ea internată la „Gomoiu” de 18 luni, împreună cu mama sa. A fost adusă la spital după ce a făcut febră, iar la testare a reieșit că are COVID-19.
„Partea cea mai dificilă, cea mai alarmantă a fost internarea. Nu erau locuri. Mai întâi am fost la Spitalul Grigore Alexandrescu. Acolo ni s-a spus că nu sunt locuri, am așteptat să se elibereze. Cum toate cazurile de acolo erau grave, am fost repartizați la Gomoiu. A trebuit să așteptăm să vină ambulanța specială pentru astfel de transporturi. După mai multe ore am reușit să ne internăm”, ne spune mama Catincăi.
„Nu vreau să mă plâng, doctorii de la Gomoiu au fost senzaționali. Vreau doar să atrag atenția că poate unele proceduri legate de copii nu sunt bine puse la punct. Copiii nu sunt categoria cea mai sensibilă la virus, așa cum sunt bătrânii, probabil că de aceea nu s-au clarificat încă lucrurile”, mai adaugă femeia.
Specialiștii atrag atenția că și după externare, copiilor trebuie acordată atenție medicală. „Să nu uităm, acea complicație care apare după maladia COVID-19 la copii, care se numește Pims, sindromul Pims, care există și am avut cazuri multe pe parcursul ultimului an”, explică directorul medical de la „Gomoiu”, Diana Ionescu.
Medicii recomandă ca bebelușii și copiii tratați de COVID-19 să facă analize la șase luni pentru a se monitoriza starea lor de sănătate și a fi îngrijite eventuale afecțiuni apărute după coronavirus.
Decesele uitate de statistici
Pe data de 10 noiembrie 2020, Ministerul Sănătății și Grupul de Comunicare Strategică anunțau ultima statistică legată de deceselor bebelușilor și copiilor sub 9 ani din cauza coronavirusului. De la începutul pandemiei, din februarie 2020 și până în 9 noiembrie, la grupa de vârstă 0-9 ani s-au înregistrat trei decese cauzate Covid-19.
De atunci, instituțiile publice nu au mai oferit date legate de decesele acestei categorii. Motivul? Nu lipsa de transparență, ci lipsa monitorizării statistice. Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică ne-au transmis că direcția pe care o reprezintă nu deține aceste date, date care ar putea fi însă la alte instituții din domeniul Sănătății sau al Statisticii.
Europa Liberă a consultat raportările zilnice ale autorităților după data de 10 noiembrie. Printre aceste date am mai găsit următoarele decese în rândul copiilor cu COVID-19, amintim de:
- 2 decembrie 2020. Este vorba de o fetiță în vârstă de un an, din județul Argeș, care a murit. Ea prezenta mai multe comorbidități.
- 11 decembrie 2020. Un copil cu vârsta de puțin de sub un an, din județul Mureș, a murit de coronavirus. Băiatul avea mai multe comorbidități asociate.
- 14 decembrie 2020. Un copil de trei ani, din județul Brașov, a murit din cauza infectării cu noul coronavirus. Băiețelul avea mai multe boli asociate.
- 20 decembrie 2020. O fetița în vârstă de două luni internată la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, diagnosticată cu Covid-19, a murit. Acesta este pacientul cu vârsta cea mai mică din țară care a căzut răpus de SARS-Cov-2. A fost transferată de la Spitalul Județean Suceava la Iaşi, unde a fost adusă intubată și ventilată la secția de Terapie Intensivă. După aproape trei săptămâni de eforturi depuse de medici, fetița a murit.
Astfel, din datele oficiale până în luna noiembrie și din monitorizarea Europa Liberă reiese că deși au fost peste 21.200 de cazuri de COVID-19, s-au înregistrat șapte decese în rândul copiilor sub 9 ani.
Dacă este să comparăm aceste cifre cu epidemia de rujeolă care a fost în România între 2017 și 2020, în perioada amintită au decedat 64 de copii din cauza rujeolei. Datele vin de la Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Nici această instituție nu a publicat date recente legate de infectarea copiilor cu virusul care provoacă COVID-19.
Tragedia unei mame infectate
Medicii cu care am stat de vorbă au atras atenția insistent asupra riscului de infectare ce planează asupra mamelor și copiilor. Statisticile indică într-adevăr, peste tot în lume, că bebelușii, copiii și tinerii nu se numără printre categoriile vulnerabile. Dar aceleași studii arată că nicio categorie de vârstă nu este în afara riscului.
În decembrie 2020, o tânără de 36 de ani, însărcinată în șapte luni, a fost internată la Maternitatea Bega, fiind infectată cu Covid-19. După ce a dat naștere unui copil prin cezariană, operație care a avut loc la Spitalul Județean Timișoara, a fost transferată în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, unde a respirat cu ajutorul unui plămân artificial. Din păcate, mămica a decedat. Nou-născut prematur a supraviețuit.
„A făcut cezariană în interes matern, copilul a avut un pic peste 800 de grame, la naștere. Femeia de 36 de ani a rămas internată cu plămân artificial și, din păcate, evoluția nu a fost favorabilă. Funcția pulmonară nu s-a putut recupera și acum câteva zile, din păcate, a decedat. Nou născutul este la noi la maternitate, intubat și ventilat. Are o evoluție fiziologică normală pentru un prematur”, spunea la acel moment pentru presă, Marius Craina, șeful Clinicii Bega a Spitalului Județean Timișoara.
Facebook Forum