Linkuri accesibilitate

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026. Cele mai multe vizează firmele. Cresc taxele pe proprietăți și impozitele pe venituri


Agenția Națională de Administrare Fiscală are un rol central în colectarea taxelor.
Agenția Națională de Administrare Fiscală are un rol central în colectarea taxelor.

Pe scurt

  • Din 2026 cresc taxele pentru persoane fizice: impozitul pe dividende și criptomonede urcă la 16%, iar câștigurile bursiere la 3%–6%.
  • Impozitele pe mașini și locuințe cresc semnificativ. Apar taxe pentru proprietăți de peste 2,5 milioane de lei și un impozit anual pentru mașinile electrice.
  • Persoanele Fizice Autorizate (PFA) și activitățile independente plătesc CASS la plafoane majorate.
  • Firmele se confruntă cu cele mai multe schimbări de impozitare și noi măsuri stricte de disciplină fiscală.

Ce se schimbă pentru persoanele fizice

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, aplicabil veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026.

De asemenea, se majorează la 3% impozitele pentru câștigurile de capital de la bursă cu deținere sub un an și la 6% (pentru deținere peste un an).

Impozitul pentru investiții în criptomonede sau alte monede virtuale crește de la 10% la 16%.

Taxele locale pe vehicule cresc semnificativ, cu plafoane mai mari pentru mașini peste 375.000 lei (peste 73.600 de euro, calculat la un curs de 5,09 lei).

Mașinile mai vechi și mai poluante vor fi cele mai afectate, în timp ce vehiculele moderne și hibride vor beneficia de taxe mai reduse.

Pentru motoarele mici și medii, diferențele dintre normele Euro sunt deja semnificative, iar în cazul motoarelor mari, impozitul poate ajunge la mii de lei anual. De exemplu, un autoturism non-Euro cu motor de 3.500 cm³ poate genera un impozit de peste 5.400 lei pe an.

Din 2026, proprietarii de mașini electrice plătesc o taxă fixă anuală de 40 lei, indiferent de model sau putere. În 2025 impozitul a fost zero.

Începând cu 1 ianuarie 2026 crește și impozitul pe locuințe. Cea mai importantă schimbare este majorarea valorii impozabile a clădirilor cu până la 80%, alături de eliminarea reducerilor acordate până acum locuințelor vechi.

Dacă în 2025 valoarea impozabilă pentru o locuință cu utilități era de aproximativ 1.500 lei/mp, din 2026 aceasta va ajunge la 2.677 lei/mp. Pentru locuințele fără utilități, valoarea impozabilă va fi de 1.606 lei/mp.

Impozitul final va depinde, în continuare, de cota stabilită de fiecare primărie, situată de regulă între 0,08% și 0,2%.

Un element complet nou este introducerea unei taxe suplimentare pentru proprietățile foarte valoroase.

Locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pentru partea care depășește acest prag.

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.

Pentru proprietăți cu peste șapte camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

Salariul minim crește de la jumătatea anului

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

În aceeași perioadă, în brutul de 4.050 lei se menține neimpozabilă suma de 300 lei/lună.

Din 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei, suma neimpozabilă scade la 200 lei/lună.

Ce se schimbă pentru PFA și activități independente

De la 1 ianuarie 2026, cresc plafoanele pentru contribuția la sănătate (CASS) la 72 salarii minime brute pentru veniturile din 2026. Până acum plafonul era de 60 de salarii minime brute.

Măsura duce la creșterea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii, investiții.

Contribuțiile pentru pensii (CAS) se păstrează și se bazează pe salariul minim.

De asemenea, se păstrează cei 300 lei neimpozabili la CAS din salariul minim brut, în primele 12 luni, dacă venitul lunar net nu depășește 300 lei (3.600 lei/an). Urmează ca, odată cu majorarea din vară, pragul să scadă la 200 de lei.

Pentru PFA, celelalte taxe și impozite rămân neschimbate față de 2025.

Ce se schimbă pentru firme

Capitalul social simbolic, lipsa contului bancar, bilanțurile nepublicate ani la rând și inactivitatea fiscală devin motive de sancționare, declarare a firmei ca inactivă fiscal și chiar dizolvarea automată a acesteia.

Cea mai importantă modificare pentru microîntreprinderi este instituirea unei cote unice de impozitare de 1% din cifra de afaceri.

Se menține IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro. Scade însă cota de la 1% la 0,5%.

Impozitul pe dividende la retragerea profitului crește de la 10% la 16%.​

În același timp se reduce la 1% din cheltuieli cota maximă pentru deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate.

Măsuri extinse de disciplină fiscală

Pentru SRL-urile cu o cifră de afaceri mai mare de 400.000 lei, capitalul social minim va fi de 5.000 lei. Firmele existente au la dispoziție maximum doi ani pentru a se conforma.

SRL-urile nou create trebuie să pornească de la un capital social minim de 500 lei, cu posibilitatea majorării ulterioare.

Reducerea capitalului social sub nivelul minim impus de lege este interzisă și poate conduce la dizolvarea firmei.

Toate persoanele juridice trebuie să dețină cel puțin un cont de plăți deschis la o bancă din România sau la Trezoreria Statului. Firmele nou-înființate au 60 de zile lucrătoare pentru deschiderea contului.

O firmă fără cont de plăți poate fi declarată inactivă fiscal de către ANAF, cu efecte directe: TVA nedeductibil, cheltuieli nedeductibile și risc de dizolvare.

Dacă situațiile financiare nu sunt depuse în termen de cinci luni de la termenul legal, firma este declarată inactivă fiscal. Dacă inactivitatea fiscală persistă timp de un an, ANAF este obligată să solicite dizolvarea societății.

Firmele inactive de peste trei ani au la dispoziție 30 de zile pentru reactivare, iar cele inactive între unu și trei ani au un răgaz de 90 de zile.

În lipsa reactivării, acestea sunt dizolvate și radiate din oficiu.

Eșalonările la plată devin mai greu de obținut.

Legea introduce contractul de fideiusiune, prin care asociatul sau beneficiarul real garantează personal obligațiile firmei.

În caz de neplată a datoriilor, ANAF poate executa direct fideiusorul, fără proceduri judiciare suplimentare.

În 2026, eșalonarea simplificată este posibilă până la 400.000 lei pentru persoane juridice și 100.000 lei pentru persoane fizice.

Firmele cu vechime mai mică de un an nu mai pot solicita eșalonare simplificată.

Toate firmele trebuie să accepte plăți electronice (card, aplicații, transfer instant). Refuzul este sancționat cu amenzi între 3.000 și 10.000 lei.

Scade plafonul la microîntreprinderi

Plafonul pentru regimul de microîntreprinderi scade la 100.000 euro venituri anuale.

Firmele trebuie să depună o declarație până la 31 martie 2026 pentru a rămâne microîntreprindere, cu condiții mai stricte.

Aceste firme trebuie să aibă cel puțin un salariat.

În plus, asociații care dețin direct sau indirect peste 25% din părțile sociale/acțiuni în mai multe firme pot păstra regimul micro doar la o singură companie.

Celelalte firme trec la impozit pe profit, adică taxe mai mari.

Modificări fiscale din 2025 deja intrate în vigoare

Pe lângă schimbările majore care vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026, Guvernul a introdus încă din a doua jumătate a anului 2025 un prim set de ajustări fiscale, cu impact direct asupra persoanelor fizice, pensionarilor și anumitor sectoare economice.

Începând cu 1 august 2025, pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru partea care depășește acest plafon. Măsura se aplică tuturor tipurilor de pensii.

CASS reținut este deductibil la calculul impozitului pe venit.

Tot din 2025, pensionarii care obțin venituri din activități independente beneficiază de un regim mai favorabil privind plata CASS. Dacă venitul net realizat este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie, contribuția se calculează strict la venitul efectiv, nu la plafon.

Începând cu 1 august 2025, mai multe categorii de persoane nu mai sunt exceptate de la plata contribuției de sănătate. Printre acestea se numără:

  • persoanele persecutate politic de regimul comunist;
  • persoanele aflate în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă (cu excepția pacienților oncologici);
  • șomerii indemnizați;
  • persoanele aflate în concediu de creștere copil sau de acomodare;
  • beneficiarii de ajutor social.

De la 1 septembrie 2025, nu mai beneficiază automat de asigurare de sănătate, ci trebuie să contribuie:

  • personalul monahal al cultelor recunoscute;
  • soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG