„Nu aveți vaccinuri aici? /Nu, aici nu există teste, dincolo nu există vaccinuri”.
Pe vremuri, gluma - de mare succes și în România - exemplifica lipsa specializată în contextul celei generalizate: „Nu vă supărați, nu aveţi peşte aici? - Nu, aici nu avem carne, peşte nu au alături.”.
Gluma surprinde, cu ironie și umor, scrie The Economist, consternarea germanilor cu privire la incapacitatea statului de a-și proteja cetățenii în fața celui de al treilea val al pandemiei, chiar dacă alte țări își vaccinează deja drumul spre libertate.
În octombrie, politicienii au închis restaurante, baruri și muzee pentru a lupta cu al doilea val. Cele mai multe dintre restricții s-au înăsprit de atunci, aducând Germania în pragul disperării și al confuziei.
Un dezavantaj în aplicarea restricțiilor e dat chiar de organizarea de tip federal, liderii locali eliminând nu o data regulile de carantinare decise la centru, la nivel înalt, așa cum s-a întâmplat și în România, la Timișoara.
Mai multe state, inclusiv Renania de Nord-Westfalia, acum când numărul de cazuri Covid depășește un anumit prag, au decis să extindă capacitatea de testare și să limiteze restricțiile la zonele afectate de pandemie.
Pe 28 martie, cancelarul Angela Merkel i-a acuzat pe liderii de landuri, sugerând chiar modificarea legii federale, arătând inclusiv către Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, care speră să-i urmeze Angelei Merkel în funcția de cancelar după alegerile din septembrie.
Criza de autoritate a Angelei Merkel este însoțită de un vid de putere inclusiv în administrarea măsurilor anti-pandemie, ritmul vaccinării fiind unul extrem de lent, iar politica pandemiei într-o totală degringoladă.
Eșecul se poate vedea cel mai bine în creșterea numărului de cazuri și în scăderea numărului de paturi de la terapie intensivă, remarcă jurnaliștii de la The Economist.
Decontul administrării pandemiei se va vedea cel mai bine la alegerile legislative din 26 decembrie, când va fi ales cel de al 21-lea Bundestag, parlamentul german. Până atunci, imediat după Paște, Uniunea Creștin Democrată (CDU), a Angelei Merkel, și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin Socială (CSU), trebuie să-și aleagă un candidat care să le conducă la alegeri. Principalul rival al lui Laschet, care a fost ales recent ca lider CDU, este Markus Söder, omologul său din CSU.
Pariul pierdut al lui Macron
Macron a pierdut pentru a trei oară pariul cu pandemia, iar Franța a intrat din nou în carantină pentru o lună, începând cu 3 aprilie.
Președintele a avut de ales între a ține cont de sfaturile specialiștilor și speranțele de a fi reales, pentru care carantina poate fi fatală, consemnează The Economist.
Pentru cei care l-au văzut pe 29 ianuarie, la Palatul Elysée, când a anunțat intrarea Franței în carantină, președintele Emmanuel Macron părea mai tensionat decât de obicei.
Numărul de noi cazuri de covid-19 a crescut în Franța constant, așa că anunțul era unul previzibil.
Noile reguli presupun restricționarea deplasărilor la cel mult 10 kilometri de casă. Școlile vor fi și ele închise timp de 3-4 săptămâni de luni, magazinele neesențiale sunt închise, iar munca la domiciliu devine obligatorie acolo unde ea este posibilă.
Decizia este o înfrângere personală pentru președintele francez și pentru că în ianuarie a ignorat avertismentele oamenilor de știință, inclusiv pe ale lui Jean-François Delfraissy, șeful consiliului său consultativ științific, care i-au spus că, odată ce „varianta britanică” va începe să circule, numărul de noi internări zilnice în spital va crește exponențial.
Cu toate acestea, Macron nu a părut convins și a redeschis școlile. Studiile privind performanța elevilor din învățământul primar, arătau că în timpul celor două luni de școală la domiciliu de anul trecut copiii au rămas foarte în urmă, în special cei din familiile din zonele mai sărace. Așa că menținerea claselor deschise a devenit un totem al politicii de sănătate a lui Macron, pe același picior cu sănătatea mintală a tinerilor. Mai mult, în ianuarie le-a cerut universităților să ofere studenților o zi pe săptămână de predare față în față.
Pe de o parte, el a relaxat restricțiile, menținând în același timp școlile și majoritatea afacerilor deschise, iar, pe de altă parte, a promis că va accelera campania de vaccinare glaciară a țării. Numai că, de la mijlocul lunii ianuarie până la mijlocul lunii martie, numărul de cazuri noi zilnice a crescut. Mai mulți politicieni din opoziție s-au împotrivit atunci unor măsuri mai stricte. Pe 1 martie, Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului, a numit „inuman” zvonul privind carantinarea Parisului. Până când Macron a introdus pe 18 martie restricții locale pentru zonele mai afectate, era deja târziu. Spitalele erau deja copleșite. S-a ajuns pe 1 aprilie la 57.897 de cazuri noi.
Discursul său despre zilele „prețioase de libertate” câștigate a fost aspru combătut de opoziție care a spus că, dimpotrivă, a pierdut zile prețioase și că francezii au fost cei care au plătit pentru pariul pierdut de Macron.
Pe 1 aprilie, Franța a înregistrat un total de aproximativ 96.000 de decese cauzate de Covid-19.
Întrebarea este cât de mult i-au redus aceste decizii șansele de a mai fi ales. Chiar înainte ca președintele să anunțe un nou lockdown, un sondaj a arătat că a pierdut două puncte din popularitate.
Dubiile asupra eficienței vaccinului Astra-Zeneca pentru cei de peste 65 de ani, întârzierile repetate la livrarea sa și dezorganizarea de la vaccinare sunt tot atâtea puncte în minus.
Unitățile franceze de terapie intensivă sunt supuse unei presiuni extreme, iar Franța nu a ajuns încă la scenele dramatice din Italia, de la începutul pandemiei, când medicii erau puși în situația de a alege cine să trăiască. Într-adevăr, Franța a înregistrat mai puține decese raportat la populația sa decât Marea Britanie, SUA, Spania sau Italia, deși mai multe decât Germania.
De-a lungul acestui an școlar, mulți părinți au putut lucra de acasă, în timp ce copiii lor erau la școală. O schemă generoasă și sprijinul pentru întreprinderile mici au menținut locurile de muncă și firmele pe linia de plutire. Se așteaptă ca blocajele de livrare a vaccinurilor să se elimine în această lună, iar lansarea să se îmbunătățească. În ciuda nemulțumirilor, șapte din zece francezi spun că aprobă noul lockdown.
Franța petrece pe ascuns la nivel înalt
Abia intrată în carantină generalizată, de sâmbătă începând, Franța este zguduită de un scandal cu ramificații la nivel înalt.
Poliția franceză a lansat o investigație cu privire la presupuse petreceri clandestine organizate în Paris, după ce canalul privat M6 a difuzat vineri seară un reportaj realizat cu o cameră ascunsă într-un loc prezentat ca „un restaurant clandestin situat într-un cartier selecte”.
Filmarea, cu descrierea „caviar, șampanie, meniuri de top ale bucătarilor și fără măști” îi arată pe participanţii la petrecere și pe chelneri fără mască și fără să respecte regulile de distanțare socială.
Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, care a ordonat ancheta, a spus, citat de BBC, că astfel de adunări, care încalcă regulile din carantină, sunt „total inacceptabile”.
Franța se află la al treilea lockdown. Noile restricții au intrat în vigoare la nivel național sâmbătă și vor continua timp de patru săptămâni, cu scopul de a stopa creșterea numărului de cazuri Covid-19.
Duminică, numărul pacienților cu Covid în terapie intensivă a crescut la 5.341, punând spitalele franceze sub o presiune uriașă.
Oamenii care vin aici nu poartă măști; odată ce ați intrat aici nu mai există Covid
Toate școlile și magazinele neesențiale sunt închise și este interzisă circulația între orele 19.00 și 6.00.
Filmul M6 arată un club privat de lux din Paris, unde oaspeților li se spune că își pot scoate măștile. Locul secret, cu jaluzelele trase, se află într-un bloc de apartamente.
Un chelner este auzit spunându-i reporterului - care se prezintă ca oaspete - că „oamenii care vin aici nu poartă măști; odată ce ați intrat aici nu mai există Covid".
Consumația începe de la 160 de euro și poate ajunge la 490 de euro de persoană. Filmarea sub acoperire arată, într-o încăpere luxoasă unde se ia cina, că oamenii se sărută pe obraz, ignorând toate regulile Covid de distanțare.
O femeie este auzită susținând că „săptămâna aceasta am luat masa la două-trei restaurante - așa-numitele restaurante clandestine - cu niște miniștri”.
Videoclipul a devenit viral și a declanșat pe Twitter hashtag-ul #OnVeutLesNoms, adică „vrem numele”.
Reportajul filmat cu camera ascunsă amintește și care sunt pedepsele pentru infracțiunea de încălcare a carantinei în Franța: un an de închisoare și o amendă de 15.000 euro pentru organizatori, pentru punerea în pericol a vieții celorlalți și câte 135 de euro, pentru participanții la petrecere, pentru nepurtarea măștii de protecție și pentru încălcarea carantinei.
Când a fost întrebat despre reportajul făcut cu camera ascunsă, ministrul Darmanin a spus că în actuala criză nu există o regulă pentru bogați și privilegiați și o alta pentru ceilalți.
În cazul în care filmarea este autentică, ministrul a spus că „acești oameni trebuie să fie urmăriți penal și, îmi imaginez, să fie condamnați pentru că au organizat astfel de petreceri”.
El a spus că poliția intervine zilnic pentru a sparge petreceri la grătar făcute în cartierele de muncitori, pentru că oamenii nu respectă carantina.
"În mod clar, regulile sunt aceleași pentru toată lumea. Nu avem două tipuri de cetățeni: cei cu drept de petrecere și cei care nu-l au."
Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, și-a exprimat îngrijorarea și a insistat că „toți miniștrii, fără excepție, respectă regulile și niciunul nu are niciun fel de aprobare specială”.
Cluburi închise în București din cauza petrecerilor ilegale
În plin val 3 al pandemiei de coronavirus, mulți români au preferat să petreacă în mai multe cluburi din Capitală, închise în urmă cu o săptămână de polițiștii care au avut informații că sute de oameni s-au adunat pentru distracție cu încălcarea oricărei reguli de distanțare.
Primăria Sectorului 2 susține că în curtea clubului Bamboo a fost construit un cort pentru petreceri în plină pandemie. Când au intrat polițiștii, acolo erau 100 de persoane și o petrecere în toi, relata la momentul respectiv primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Trei cluburi cunoscute din Capitală au fost închise atunci, în urma controalelor făcute de poliţişti, jandarmi şi inspectori ai Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, pe motiv că nu au respectat măsurile de prevenire a răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
În ciuda apariției valului trei, autoritățile române au evitat să declare carantină în orașele mari. Indicatorii pentru carantină au fost modificați, fără să mai conteze incidența la mia care altădată ar fi plasat un oraș în carantină la un indice de peste 6 la mie.
Față de majoritatea statelor europene, românii pot sta pe terase, pot vizita marile centre comerciale și chiar pot participa la evenimente la care se creează aglomerație, precum cozile de pe pârtiile de schi.
