Linkuri accesibilitate

Justiția Română, condamnată de CCR în „dosarul motivărilor”. Judecător: Procedura e copiată servil


Mai mulți judecători din CCR au decis ca judecătorii din penal să-și motiveze pe loc hotărârile pe care le pronunță

Decizia Curtții Constituționale (CCR) prin care a fost declarat neconstituțional articolul care spune că o decizie judecătorească în materie penală se motivează în cel mult 30 de zile i-a luat prin surprindere pe judecători. Magistrații întrebați de Europa Liberă arată că decizia este inoportună, nu ajută pe nimeni și ea va conduce la prelungirea proceselor prin amânări de pronunțări.

Curtea Constituţională a României a decis că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării.

Un judecător interogat de Europa Liberă susține că CCR a copiat practica occidentală și CEDO, fără să precizeze că judecătorii de acolo au dosare mult mai puține și mulți grefieri care-i ajută în motivarea deciziilor.

Decizia apare ca fiind surprinzătoare și intră în conflict vădit cu dispozițiile art. 2 alin. 3 din Legea 47/1992, Curtea comportându-se ca un legiuitor pozitiv și schimbă politica procesual penală a legiuitorului după cum apreciază de cuviință. Mecanismele de redactare ale minutei, apoi de redactare ale considerentelor țin de voința legiuitorului de a disciplina procesul penal și nu este atributul CCR de a schimba modalitatea în care se desfășoară procesul penal. Procedura e copiată servil din alte legislații vestice, omițându-se însă că acolo nu judecători motivează, ci asistenți sau grefieri specializați. Și numărul de dosare pe judecător este cu mult mai mic. Este neclar ce se întâmplă dacă în timpul acestor amânări inculpatul încearcă să fugă sau săvârșește alte fapte penale. Se va repune dosarul pe rol? Efectiv, CCR a uzurpat rolul legiuitorului și introduce o procedură ce nu ajută pe nimeni”, ne-a declarat un judecător care analizează dosare penale.

Lege neschimbată de 50 de ani

El mai susține că actuala legislație este valabilă de aproximativ jumătate de secol și că nu a deranjat pe nimeni până acum.

Legislația în domeniu era stabilă și predictibilă, fiind în aceleasi limite de aproximativ 50 de ani și corespundea realităților din instanțele judecătorești, nefiind sancționată de CEDO sau altă instanță internațională. Dacă ar fi fost vreo problemă de echitate a procedurii, cum încearcă să arate CCR în comunicat, CEDO ar fi sancționat Romînia până acum în fiecare cauză ce a ajuns pe rolul acestei instanțe. Nu s-a întâmplat asa ceva. Deci apare ca fiind clar că nu exista o problemă de echitate a procedurii sau dezavantajare a vreunei părți decât în opinia celor ce au votat în cadrul CCR pentru o asemenea poziție. Decizia nu va ajuta pe nimeni. Doar va încurca. Judecătorii vor amâna pronunțarea de mult mai multe ori. Odata pentru a cumpăni asupra soluției și apoi de mai multe ori pentru a motiva. Vor fi probleme în legătură cu menținerea măsurilor preventive de la data rămânerii în pronunțare până la data motivării”, mai consideră judecătorul.

Imposibil de motivat la momentul pronunțării

Alti judecători se declară surprinși de decizia CCR și speră ca Parlamentul să modifice rapid Codul de procedură penală.

Nu știu cum o să facem în dosare cu măsuri preventive, nu știu cum se vor comunica decizii de sute de pagini în aceeași zi la instanțele de fond. O să dureze ore/zile numai ca să se trimită faxurile. Și cel mai important, nu știu exact cum vom face față. Abia ne descurcăm acum, de multe ori depășim termenul de redactare”, ne-a declarat alt magistrat.

Un alt judecător care analizează cauze civile susține că este posibil ca CCR să extindă această regulă și în materie civilă.

Trebuie așteptată motivarea, din comunicat rezultă că este vorba despre o neconstituționalitate asociată anumitor garanții ale procesului echitabil în materie penală. Este adevărat că, în general, pronunțarea și redactarea hotărârilor au urmat aceeași procedura 'tradițională', e posibil să se extindă principiul din penal la momentul legiferării remediului. De asemenea, este posibil ca unor garanții din materie penală să li se găsească echivalent și in alte materii, non-penale, și să urmeze decizii similare ale Curții Constituționale în privința Codului de procedură civilă”, ne-a comunicat un magistrat care judecă dosare civile.

Decizia surpriză a CCR

În ședința de miercuri, Curtea Constituțională a decis că mai multe articole din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Astfel, „curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept. Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării, se arată într-un comunicat al CCR.

În ultima vreme, dosare celebre au întârziat a fi motivate, sancțiunile date de Inspecția Judiciară (IJ) fiind mai mult simbolice. De exemplu, o judecătoare de la Tribunalul București a fost cercetată de IJ după ce a întârziat redactarea motivării în 32 de dosare.

Cea mai veche sentință, cea de achitare a liderului politic Vasile Blaga, avea un an și jumătate de la pronunțare și nu era motivată.

Altă sentință care a întârziat mult la motivare a fost a lui Darius Vâlcov, fostul consilier al lui Liviu Dragnea, condamnat la 8 ani închisoare cu executare. În acest caz, motivarea a durat peste 1 an de zile.

Apelul a început foarte târziu, iar Vâlcov a beneficiat de o serie de decizii a CCR care ar determina rejudecarea procesului. Astfel, Completul de 5 judecători de la instanța supremă care judecă apelul lui Darius Vâlcov la decizia de condamnare la 8 ani de închisoare pentru fapte de corupție a decis să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cazul aplicării deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare de corupţie, deoarece completurile de trei judecători nu ar fi fost specializate. Până la pronunțarea CJUE, procesul lui Vâlcov este suspendat.

Altă motivare care a întârziat doi ani și 3 luni este a condamnărilor dictate în dosarul RCS-RDS unde Ioan Bendei și Dumitru Dragomir au primit câte 4 ani închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Tribunalul s-a pronunțat pe 15 ianuarie 2019 și apelul s-a înregistrat la instanța superioară abia în aprilie 2021. Legea actuală spune că motivările se redactează în termen de 30 de zile de la pronunțare.

XS
SM
MD
LG