Germania respinge afirmația Moscovei că răspunde astfel amenințărilor NATO.
„Impresia mea este că partea rusă încearcă totul pentru a provoca o reacție", a declarat miercuri ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer pentru radiodifuzorul public ARD.
„Suntem alături de Ucraina, dar nu vom fi atrași în acest joc”, a adăugat oficialul german, adăugând că este evident jocul făcut de Rusia care „așteaptă doar o mișcare, ca să spunem așa, din partea NATO, doar ca să aibă un pretext pentru a-și continua acțiunile".
Mobilizări masive de trupe rusești
Imagini recente, videoclipuri și alte informații arată mobilizări masive de trupe ale unităților armate rusești către sau în apropierea granițelor Ucrainei și în Crimeea, anexată de Moscova în 2014, alimentând astfel îngrijorările că Rusia se pregătește să trimită forțe în Ucraina.
Ucraina și Occidentul dau vina, pentru creșterea ostilităților, pe separatiștii susținuți de Rusia, care dețin părți din regiunile de est ale Donețk și Luhansk , în timp ce Moscova arată spre Kiev.
Kramp-Karrenbauer a pus, de asemenea, la îndoială afirmația Moscovei care susține că prezența trupelor rusești la granița cu Ucraina n-ar fi decât un răspuns la „amenințările” alianței transatlantice.
„Dacă este o manevră, așa cum spune partea rusă, există proceduri internaționale prin care se poate crea transparență și încredere", a spus ea.
Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina în martie 2014, trimitând trupe și organizând un referendum denunțat ca ilegitim de cel puțin 100 de țări după ce președintele ucrainean, prieten cu Moscova, Viktor Ianukovici a fost destituit în mijlocul unui val de proteste publice.
Moscova susține îi susține pe separatiștii aflați în conflict cu forțele guvernamentale ucrainene, conflict care a ucis peste 13.000 de persoane în estul Ucrainei din aprilie 2014.
Biden propune un summit Rusia-Ucraina
Odată cu creșterea tensiunilor, președintele american Joe Biden l-a îndemnat marți, 13 aprilie, pe omologul său rus, Vladimir Putin, să ia măsuri pentru a clarifica situația într-un dialog cu Kievul și a propus un summit între cei doi lideri într-o țară terță.
Într-un apel telefonic cu Putin, Biden „și-a exprimat îngrijorările cu privire la mobilizarea bruscă de militari ruși”, reafirmându-și în același timp „obiectivul de a construi o relație stabilă și previzibilă cu Rusia, în concordanță cu interesele SUA, și a propus o reuniune la nivel înalt într-o țară terță, pentru a discuta întreaga gamă de probleme cu care se confruntă Statele Unite și Rusia ", se spune într-o declarație dată de Casa Albă.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat pe 14 aprilie că Kremlinul va lua în considerare propunerea lui Biden.
„Este prematur să vorbim despre această întâlnire. Este o propunere care va fi studiată. Va exista o analiză", a declarat el reporterilor.
Un astfel de summit ar fi primul dintre Putin și Biden, care a preluat funcția promițând că avea o poziție mai dură față de Moscova decât a predecesorului său, Donald Trump.
Unii analiști au sugerat că acțiunile recente ale Rusiei ar fi menite să testeze noua administrație americană și angajamentul său față de Ucraina.
Moscova: Activitățile militare ale NATO amenință Rusia
Kremlinul a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele din regiunea de frontieră, negând că sunt o amenințare și adăugând că mișcările militare din Rusia sunt o problemă de suveranitate internă.
De asemenea, a avertizat că Moscova „nu va rămâne indiferentă” față de soarta vorbitorilor de rusă care locuiesc în estul Ucrainei.
Citând o sursă a Ministerului de Externe rus, agenția de știri RIA Novosti a scris că consilierul de politică externă al lui Putin, Yuri Ușakov, i-a spus ambasadorului SUA la Moscova pe 13 aprilie că Moscova va acționa decisiv dacă Statele Unite vor întreprinde noi „pași neprietenoși”, prin impunerea de noi sancțiuni.
Vorbind la postul de radio Vesti FM din 14 aprilie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat NATO că „face jocuri” cu Kievul, incitându-i pe politicienii ucraineni să mențină tensiunile în estul Ucrainei, potrivit TASS.
În urmă cu o zi, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a susținut că Moscova a desfășurat trupe la frontierele sale occidentale pentru „exerciții de antrenament de luptă” ca răspuns la „activitățile militare NATO care amenință Rusia”.
Dar nu era clar la ce activități se referea Șoigu, întrucât alianța de securitate occidentală a negat efectuarea unor mișcări militare în regiune.
Șoigu nu a explicat, dar ar fi putut face referire la exercițiile militare DEFENDER-Europe 21 care au avut loc în Europa și Africa, care au început în martie și implică aproape 30.000 de soldați din 26 de națiuni.
Exercițiile, care vor dura până în iunie, se desfășoară în diferite țări, inclusiv în Estonia - care are graniță cu Rusia - Bulgaria și România.
Germania: Kievul a reacționat „sobru”
Potrivit biroului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia a mobilizat peste 40.000 de soldați atât la granița de est a Ucrainei, cât și în Peninsula Crimeea ocupată.
Kievul a reacționat până acum într-o manieră „sobră”, a declarat ministrul german al apărării în interviul dat pentru ARD, subliniind că aliații NATO sunt „angajați de partea Ucrainei, ceea ce este foarte clar”.
Pe 13 aprilie, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a purtat discuții la Bruxelles cu șeful NATO Jens Stoltenberg și secretarul de stat american Antony Blinken, care a acuzat Rusia că a lansat acțiuni „foarte provocatoare”.
Blinken a afirmat, de asemenea, „sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei”.
Stoltenberg: Mișcările Moscovei, „nejustificate”. 30 de soldați ucraineni, uciși
La o conferință de presă, Stoltenberg a cerut Moscovei să pună capăt „celei mai mari mase de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014”, spunând că mișcările sunt „nejustificate, neexplicate și profund îngrijorătoare”.
Între timp, armata ucraineană a declarat că unul dintre soldații săi a fost ucis și trei răniți pe 13 aprilie, când separatiștii au tras cu mortiere de 82 milimetri către pozițiile ucrainene, precum și lansatoare de grenade, mitraliere grele și puști automate.
Aproape 30 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul anului, comparativ cu 50 în 2020, când luptele din conflict au dispărut, odată cu intrarea în vigoare a unui nou acord de încetare a focului în iulie.
Separatiștii din regiunile Donețk și Luhansk au declarat că peste 20 de luptători au fost uciși până acum în 2021.
Ministerul rus al Apărării anunță în aprilie „antrenamente de iarnă” ale Flotei Mării Negre cu „foc de artilerie”
„Navele Flotei Mării Negre au mers pe mare pentru a efectua foc de artilerie ca parte a unui control de control al flotei în timpul perioadei de antrenament de iarnă”, anunță Ministerul Rus al Apărării pe site-ul său.
Un detașament de nave alcătuit din fregata Amiral Makarov, mici nave cu rachete Graivoron și Vîșnii Volociok, nava aerostatică Samum, nava anti-mine Ivan Golubeț, precum și nave mari de asalt și-au părăsit punctele de bază și au condus pregătirea pentru depășirea câmpului minat simulat, anunță ministerul rus.
Evenimentele vor implica, de asemenea, aeronave și elicoptere ale aviației navale a Flotei Mării Negre.
„Exercițiul a fost efectuat în conformitate cu planul verificării flotei Mării Negre în perioada de antrenament de iarnă la poligonul de antrenament de luptă maritimă din apele Mării Negre”, mai spune ministerul rus al Apărării.
Rusia: „Antrenamente de rutină”, fără „activități militare semnificative”
Ucraina a cerut și a obținut sâmbăta trecută convocarea de urgență a reuniunii OSCE după refuzul Rusiei de a purta un dialog cu privire la mișcările de trupe rusești de la granița comună.
Traumele Ucrainei țin de rememorarea anexării Crimeei, când, la fel ca acum, totul a început cu mișcări de trupe, a căror desfășurare a fost motivată și atunci, ca și acum, de nevoia de instruire. Este ceea ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a amintit participanților la reuniune.
Ucraina a amintit de exercițiul militar Caucaz – 2012, conceput pentru pregătirea de acțiuni împotriva Ucrainei, devenit bază operațională pentru confiscarea Crimeei de mai târziu și invadarea unor zone din regiunea Donbas.
Rusia a refuzat să participe la reuniunea OSCE, răspunzând printr-o notă verbală statelor membre că nu a desfășurat nicio activitate militară semnificativă - termen cheie - care, în cazul în care ar fi fost recunoscută, ar fi trebuit să fie raportată, potrivit Documentului de la Viena din 2011 („Vienna Document 2011") privind încrederea și măsurile de construire a securității.
În aceeași zi, la 16.39 (GMT), Federația Rusă răspunde printr-o notă verbală, dar nu Ucrainei care a făcut cererea de dialog, ci tuturor delegațiilor participante la OSCE, susținând că nu a desfășurat nicio activitate militară semnificativă care să merite raportată.
Toate activitățile desfășurate de Forțele Armate ale Federației Ruse și legate de mișcarea unităților militare în zona de aplicare a CSBM (măsurile de creştere a încrederii şi securităţii) au fost desfășurate în cadrul obișnuit al instruirii de rutină și pregătirii de luptă și nu au necesitat notificări, a răspuns Federația Rusă.
Federația Rusă spune că nu vede motive pentru aplicarea procedurilor prevăzute la punctul 16 din Documentul de la Viena și că nu va participa la eventuale reuniuni prevăzute la paragrafele 16.2 și respectiv 16.3.
Or, punctul 16 al Documentului Viena 2011 prevede tocmai faptul că statele participante se vor consulta reciproc și vor colabora cu privire la orice activități militare neobișnuite și neprogramate, în afara locațiilor din vremuri de pace, acele activități semnificative din punct de vedere militar, în zona de aplicare pentru CSBM și despre care un stat participant își exprimă preocupări legate de securitatea sa.
Surse: AFP, UNIAN, TASS, Reuters, Ministerul rus al Apărării
