Traumele Ucrainei țin de rememorarea anexării Crimeei, când, la fel ca acum, totul a început cu mișcări de trupe, a căror desfășurare a fost motivată și atunci, ca și acum, de nevoia de instruire.
Ucraina a amintit de exercițiul militar Caucaz – 2012, conceput pentru pregătirea de acțiuni împotriva Ucrainei, devenit bază operațională pentru confiscarea Crimeei de mai târziu și invadarea unor zone din regiunea Donbas.
Întâlnirea de urgență a OSCE de sâmbătă a fost destinată, așadar, exclusiv mișcărilor de trupe rusești de la granița cu Ucraina, negate de autoritățile ruse sau despre care acestea susțin că reprezintă o problemă de suveranitate dat fiind că mișcările au loc în interiorul granițelor sale, potrivit unui document intrat în posesia Europei Libere.
Ucraina cere explicații
Europa Liberă vă prezintă succesiunea evenimentelor care au determinat întrunirea de sâmbătă, 10 aprilie 2021, a OSCE, prin teleconferință cu 136 de participanți din 39 de state.
Miercuri, 7 aprilie 2021, 11:36 (GMT) - Ucraina cere explicații cu privire la activitățile militare neobișnuite făcute de Federația Rusă la granițele sale, exprimându-și îngrijorarea cu privire la acumularea de forțe armate rusești la graniță, în zonele care se învecinează direct cu teritoriul Ucrainei și în cele ocupate temporar de Federația Rusă în Republica Autonomă Crimeea.
Prin urmare, Ucraina, în conformitate cu dispoziția 16.1 din Documentul Viena 2011 privind măsurile de consolidare a încrederii și securității (CSBM), a cerut explicații detaliate cu privire la obiectivele militare desfășurate în imediata apropiere a frontierei de stat a Ucrainei și în zonele ocupate temporar de Federația Rusă în Crimeea, locația precisă și datele de finalizare a activității militare, precum și desemnarea, numărul și tipurile de formațiuni și unități militare implicate în activitatea militară.
Vineri, 9 aprilie 2021, 12.05 (GMT) – Abia peste două zile, Federația Rusă răspunde. Și susține că Rusia nu a desfășurat nicio activitate militară semnificativă - termen cheie - care ar fi trebuit să fie raportată, potrivit Documentului de la Viena din 2011 („Vienna Document 2011") privind încrederea și măsurile de construire a securității.
Toate activitățile desfășurate de Forțele Armate ale Federației Ruse și legate de mișcarea unităților militare în zona de aplicare a CSBM (măsurile de creştere a încrederii şi securităţii) au fost desfășurate în cadrul obișnuit al instruirii și pregătirii de luptă și nu au necesitat notificări, a răspuns Federația Rusă.
În aceeași zi, Ucraina face o cerere de dialog cu Federația Rusă pentru a discuta despre masarea de forțe și mijloace militare ale Federației Ruse în zonele care se învecinează direct cu teritoriul Ucrainei și în zonele ocupate temporar de Rusia prin Federația Republicii Autonome Crimeea.
Ucraina spune că răspunsul dat până acum de Rusia este nesatisfăcător și cere mai mult informații cu privire la activitatea militară desfășurată în imediata apropiere a frontierei de stat a Ucrainei și în zona ocupată temporar de Federația Rusă în Crimeea.
Ucraina cere Rusiei să spună clar locația precisă și datele la care își va încheia activitățile militare și să spună care este efectivul acestora - număr și tipuri de formațiuni și unități militare implicate în activitatea militară.
Ucraina cere ca reuniunea să aibă loc pe 10 aprilie și să fie convocată de președinția suedeză a OSCE. Ucraina a invitat și alte state participante interesate și a solicitat să trimită formatul de notificare F13 ca acceptare a invitației.
Rusia: „Antrenamente de rutină”, fără activități militare „semnificative”
În aceeași zi, la 16.39 (GMT), Federația Rusă răspunde printr-o notă verbală, dar nu Ucrainei care a făcut cererea de dialog, ci tuturor delegațiilor participante la OSCE, susținând că nu a desfășurat nicio activitate militară semnificativă care să merite raportată.
Rusia spune și că toate activitățile desfășurate de Forțele Armate ale Federației Ruse legate de mișcarea unităților militare în zona de aplicare a CSBM-urilor au fost desfășurate ca parte a antrenamentului pentru luptă de rutină, motiv pentru care nu au necesitat notificări.
Federația Rusă spune că nu vede motive pentru aplicarea procedurilor prevăzute la punctul 16 din Documentul de la Viena și că nu va participa la eventuale reuniuni prevăzute la paragrafele 16.2 și respectiv 16.3.
Or, punctul 16 al Documentului Viena 2011 prevede tocmai faptul că statele participante se vor consulta reciproc și vor colabora cu privire la orice activități militare neobișnuite și neprogramate, în afara locațiilor din vremuri de pace, acele activități semnificative din punct de vedere militar, în zona de aplicare pentru CSBM și despre care un stat participant își exprimă preocupări legate de securitatea sa.
Mai mult, în aceeași notă verbală, Federația Rusă exprimă obiecții cu privire la adoptarea oricăror decizii la o posibilă reuniune comună a Consiliului permanent și a Forumului pentru cooperare în materie de securitate.
Ucraina: A fost la fel înainte de anexarea Crimeei. Exercițiul Caucaz 2012
A doua zi, la 9.51 (GMT), Suedia, președintele în exercițiu al OSCE confirmă cererea Ucrainei și își anunță disponibilitatea de a conduce ședința. 38 de state confirmă participarea la reuniune. Federația Rusă răspunde solicitării Ucrainei privitoare la o discuție despre activitățile militare neobișnuite, reiterând însă nota verbală transmisă pe 9 aprilie statelor membre OSCE.
Ucraina îi mulțumește Suediei pentru convocarea reuniunii urgente și regretă că Federația Rusă nu profită de ocazie pentru a participa la reuniune și a risipi îngrijorările legate de activitatea sa militară neobișnuită.
Ucraina amintește motivul întrunirii, dat de acumularea de forțe rusești la granița cu Ucraina și în zona ocupată temporar de Federația Rusă în Crimeea și cere activarea Mecanismului de consultare și cooperare în ceea ce privește activitățile militare neobișnuite.
De asemenea, cere în continuare o întâlnire cu Federația Rusă și ia act de răspunsul formal al Rusiei și de refuzul de a participa la reuniune, ca o dovadă a neglijării angajamentelor sale și a dezangajării dintr-un dialog menit să susțină transparența, încrederea și securitatea – obiective al Documentului de la Viena.
Reacția Rusiei, spune Ucraina, pune sub semnul întrebării intențiile sale cu privire la desfășurarea de forțe armate la granița cu Ucraina, intensificate de la un an la altul, cu accent pe instruirea operațiunilor ofensive.
Ucraina face recurs la memoria recentă și amintește de exercițiul militar Caucaz – 2012, conceput pentru pregătirea de acțiuni împotriva Ucrainei, devenit bază operațională pentru confiscarea Crimeei de mai târziu și invadarea unor zone din regiunea Donbas.
Ucraina se așteaptă să fie provocată militar până la sfârșitul lunii aprilie
Ucraina s-a pregătit ca de război. Președintele Zelenski a semnat pe 25 martie Strategia de securitate militară a Ucrainei, aprobată după masarea trupelor rusești la graniță, percepută ca o amenințare, mai ales după ce acestea au început să facă exerciții militare ample.
Exemple date de Ucraina care dovedesc activități nefirești ale armatei rusești la graniță:
a) exercițiile militare din Crimeea din martie 2021, după care unitățile Diviziei a 7-a de asalt aerian ale Forțelor Armate Ruse nu s-au mai întors la baza lor natală din Novorossisk, ci au rămas în Crimeea;
b) o creștere a efectivelor trupelor rusești la granița de nord dintre Ucraina și Federația Rusă, de-a lungul graniței de est și în Crimeea;
c) creșterea forței militare rusești în Crimeea cu până la 42.000 de soldați integrați într-o formație capabilă să înceapă operațiuni de luptă ofensivă.
Ucraina a informat că Federația Rusă intenționează să redistribuie în total 26 de grupuri tactice de batalion, în plus față de 28 de grupuri tactice de batalion deja desfășurate permanent.
Începând cu 5 aprilie 2021, desfășurarea a 12 grupuri tactice de batalion a fost finalizată.
De asemenea, Ucraina a mai oferit informații detaliate despre concentrarea periculoasă a trupelor, armelor și echipamentelor militare în vecinătatea frontierei Ucrainei și în Crimeea ocupată temporar și distribuit delegațiilor un document.
Luând în considerare aceste evoluții, Ucraina a remarcat posibilitatea ca forțele de ocupație rusești din Crimeea și / sau din vecinătatea frontierei sale să poată recurge la provocări militare grave în cursul anului 2021, cu posibilitatea ca acest lucru să se întâmple până la sfârșitul lunii aprilie.
Ucraina și-a reiterat disponibilitatea de a utiliza fiecare instrument, inclusiv Documentul Viena 2011, pentru a descuraja agravarea în continuare a situației.
Ocuparea rusă a teritoriilor suverane ale Ucrainei a dus la crearea unor zone gri în Europa care se sustrag oricărui control de securitate, inclusiv din punctul de vedere al informațiilor și militar, în conformitate cu regimul de control al armelor, a spus Ucraina care acuză Rusia că a încălcat Documentul Viena 2011. De asemenea, Ucraina și-a reiterat angajamentul față de modernizarea Documentului și a solicitat consolidarea eforturilor de descurajare a statului agresor prin toate mijloacele legitime posibile.
Ce prevede Documentul de la Viena din 2011
Documentul Viena (VD) este un instrument în cadrul dimensiunii politico-militare și se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE.
Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990 iar rezultatul lor a fost Documentul Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit, iar aria lui de aplicare a fost extinsă.
Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99).
După dezbateri pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a fost adoptată decizia de republicare a VD în varianta VD 2011. VD 2011 include deciziile de actualizare adoptate în perioada 2010 – 2011, un total de 9 decizii, de natură tehnică. VD 2011 a intrat oficial în vigoare la 1 decembrie 2011.
Uniunea Europeană, de partea Ucrainei și nemulțumită de explicațiile Rusiei
Portugalia, aflată la președinția Consiliului UE, a transmis în numele Uniunii Europene îngrijorarea sa cu privire la înrăutățirea situației de din estul Ucrainei și a mișcărilor de trupe rusești către și la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea anexată ilegal.
UE a cerut Federației Ruse „să clarifice situația și să se angajeze într-un dialog semnificativ și consultări constructive.”
UE și-a exprimat sprijinul față de cererea Ucrainei de a activa mecanismul de reducere a riscurilor în conformitate cu punctul 16 din Documentul Viena 2011.
A luat act de explicațiile furnizate de Federația Rusă cu o zi înainte, menționând că nu a furnizat informații relevante pentru a explica activitățile în cauză și a risipi îngrijorările. Portugalia-UE a regretat refuzul Federației Ruse de a se angaja într-un dialog semnificativ și a cerut-o să reconsidere.
De asemenea, președinția portugheză a UE a făcut referire la rapoartele recente ale SMM (misiunea civilă de monitorizare a OSCE în Ucraina) cu privire la creșterea de aproape trei ori a încălcării încetării focului pentru a doua săptămână consecutiv, precum și creșterea numărului victimelor și deceselor în rândul populației civile și a personalului militar ucrainean în puncte fierbinți.
UE a cerut părților să se abțină de la acțiuni și retorică care ar duce la tensiuni sporite și să își intensifice eforturile în implementarea acordurilor de la Minsk. În special, a îndemnat Federația Rusă să ofere transparență deplină în ceea ce privește activitățile sale militare, care reprezintă o problemă pentru alte state.
La întâlnirea OSCE de sâmbătă au participat: Albania, Austria, Belgia, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Canada, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Fosta Republică a Iugoslaviei și Macedoniei, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, SUA – cu totul 39 de țări.
Ucraina acuză Rusia că ignoră apelurile la dialog pe fondul creșterii tensiunilor
Ucraina spune că a făcut o cerere la dialog către Rusia - mecanism prevăzut prin Documentul Viena 2011 - pentru a discuta despre intensificarea tensiunilor în estul Ucrainei, dar nu a primit încă un răspuns, cerere negată de Moscova.
Kievul și Occidentul dau vina pe separatiștii susținuți de Kremlin care dețin părți din regiunile estice ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, privind creșterea recentă a ostilităților, în timp ce Moscova arată spre Kiev.
Mai multe imagini și înregistrări video, alături de informații, confirmă existența de mișcări masive de trupe ale armatei rusești către sau în apropierea frontierelor cu Ucraina și în Peninsula ocupată Crimeea, alimentând astfel îngrijorările că Moscova se pregătește să trimită forțe militare în Ucraina.
Într-o declarație din 12 aprilie, Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat că, în conformitate cu un acord cu Moscova și partenerii internaționali, i-a cerut oficial părții ruse să clarifice „creșterea semnificativă” a prezenței militare a trupelor sale de-a lungul frontierei cu Ucraina și în teritoriile Ucrainei ocupate temporar în ultimele zile. Este vorba chiar de documentul de la Viena 2011, invocat la reuniunea OSCE, iar noțiunea de „creșterea semnificativă” este cea care indică pericolul și depășirea liniei roșii de la simpla instruire, la pericolul de agresiune militară.
„Din păcate, partea rusă a refuzat să furnizeze informații de fond în conformitate cu cererea, afirmând că nu desfășoară astfel de activități", se spune în comunicat, adăugând că Kievul a cerut Rusiei "să retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, să oprească retorică beligerantă și dezinformarea ".
Purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Yulia Mendel, a declarat pe 12 aprilie că biroul președintelui a făcut o cerere de dialog cu președintele rus Vladimir Putin, dar că nu a „primit încă un răspuns”, exprimându-și speranța că nu este refuzat astfel și dialogul.
Rusia a masat peste 40.000 de soldați atât la granița estică a Ucrainei, cât și în Peninsula ocupată din Crimeea, potrivit lui Mendel, care a declarat că Zelenski se va îndrepta spre Paris pentru discuții despre trupele dislocate de Rusia la granița cu Ucraina și escaladarea conflictului din estul Ucrainei.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu este la curent cu nicio (astfel) de cerere care să fi fost făcută în ultima vreme”, potrivit agențiilor de presă rusești.
Kremlinul a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele din regiunea de frontieră, susținând că nu sunt o amenințare și adăugând că mișcările militare din Rusia reprezintă o problemă internă care țin de propria suveranitate.
Franța, Germania, Ucraina și Rusia fac parte din așa-zisul Format Normandia, creat pentru a încerca o rezolvare a conflictului care a ucis peste 13.000 de oameni din aprilie 2014 iar aproape un milion au fost nevoiți să își părăsească domiciliul.
Unii analiști sunt de părere că acțiunile Rusiei au ca scop testarea noii administrații SUA și angajamentul președintelui SUA, Joe Biden , față de Ucraina.
Într-un interviu difuzat la NBC pe 11 aprilie, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avertizat cu privire la „consecințe” dacă Rusia „acționează nesăbuit sau agresiv” față de Ucraina.
Pe 12 aprilie, Peskov a respins „aceste cereri de a pune capăt unor acțiuni efemere agresive și a amenințărilor și avertismentelor că va trebui plătit un anumit preț”.
