Cheagurile de sânge apărute în urma vaccinului de la Johnson&Johnson sunt similare cu cele apărute în urma administrării vaccinului de la AstraZeneca. Cele două vaccinuri sunt produse prin tehnologii similiare și funcționează în moduri foarte asemănătoare.
În ambele cazuri, cheagurile de sânge apar însă foarte rar. Dacă la AstraZeneca riscul formării acestor cheaguri de sânge este estimat la 1 la un milion, în cazul vaccinului de la Johnson&Johnson au existat șase cazuri la 6,8 milioane de doze administrate la pacienții americani.
La fel ca la vaccinul produs de AstraZeneca, în cazul Johnson&Johnson trombozele au apărut în special la femeile cu vârste cuprinse între 18 și 48 de ani. În unele din țările europene și în Marea Britanie, vaccinul AstraZeneca, redenumit Vaxzevria, se administrează numai persoanelor de peste 50 de ani, respectiv 30 de ani.
La Johnson&Johnson, nu a existat inițial limită de vârstă la care să fie administrat. La ambele vaccinuri efectele adverse au apărut după prima doză, cu precizarea că la Johnson&Johnson vaccinul se face printr-o singură administrare, deci fără rapel.
În privința efectelor adverse rare apărute la Johnson&Johnson, acestea nu au fost văzute în timpul studiilor clinice. Cele mai frecvente efecte adverse au fost oboseala, cefaleea, febra sau durerea la locul injectării.
Prima țară care a administrat Johnson&Johnson a fost, la fel ca la AstraZenca, Africa de Sud, care între timp și-a întrerupt utilizarea, cu toate că aici nu au fost raportate cazuri de cheaguri de sânge.
În SUA, vaccinul a fost autorizat pe 27 februarie, iar până acum a fost administrat la aproximativ 3% din totalul imunizărilor, după cum scrie CNN. Deocamdată, vaccinul nu a fost utilizat în Europa, cu toate că există pre-comezi de milioane de doze. Marea Britanie a comandat 30 de milioane de doze din Johnson&Johnson, cu toate că încă nu l-a aprobat spre utilizare, după cum scrie BBC.
Cheagurile de sânge foarte rare necesită un tratament diferit
După ce Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Agenția de reglementare a medicamentelor din SUA au declarat că recomandă „o pauză” în administrarea acestui vaccin pentru că examinează datele privind șase cazuri rare și severe de cheaguri de sânge apărute în urma administrării vaccinului, toate țările au oprit administrarea. Experții spun că acest tip de cheag de sânge are nevoie de un tratament diferit de cel cunoscut, pentru că anticoagulantele cunoscute, precum heparina, pot fi periculoase.
Experții americani în sănătate au spus că cei vaccinați cu Johnson&Johnson care au dureri de cap severe, dureri abdominale, dureri de picioare sau dificultăți de respirație la trei săptămâni de la vaccinare ar trebui să contacteze de urgență medicul.
La fel ca la AstraZeneca, persoanele care au dezvoltat cheaguri de sânge au avut un număr foarte scăzut de trombocite - celulele din sânge care ajută la repararea corpului atunci când apare o problemă.
Există posibilitatea ca vaccinul să să declanșeze un răspuns imun exagerat care atacă trombocitele din sânge.Mark Crowther, Societatea Americană de Hematologie
Reprezentanții de la Johnson&Johnson au spus că toate rapoartele medicale au fost date autorităților și că sunt conștienți de pericolul evenimentelor tromboembolice raportate după vaccinul COVID-19, dar în prezent nu s-a stabilit o relație cauzală clară între aceste evenimente rare și vaccinul lor.
Pe de altă parte, experții americani au observat similitudini între cele două vaccinuri care funcționează pe bază de vector viral. Ambele vaccinuri au creat un răspuns imun care apare foarte, foarte rar după ce este injectat vaccinul, după cum scrie CNN.
„Există posibilitatea ca vaccinul să declanșeze un răspuns imun exagerat care atacă trombocitele din sânge. Trombocitele devin active și, ca rezultat, provoacă coagularea sângelui, chiar dacă numărul acestora scade”, a explicat medicul Mark Crowther de la Societatea Americană de Hematologie.
Tehnologia utilizată de Johnson & Johnson, similară cu cea de la AstraZeneca
Vaccinul Johnson & Johnson utilizează un adenovirus inofensiv, denumit Adenovirusul 26, care nu se poate înmulți (replica) în organismul uman. Această tehnologie bazată pe adenovirusuri prelucrate pentru a nu se replica este cercetată de mult timp, iar un vaccin similar, împotriva Ebola, produs tot de Johnson & Johnson, este aprobat pentru utilizare din 2019.
Adenovirusul a fost modificat pentru a conține informația necesară producerii proteinei spike care se găsește pe suprafața virusului SARS-CoV-2.
Odată ce vaccinul este administrat, adenovirusul furnizează această informație către celulele umane, care încep să producă proteina spike. Sistemul imunitar al persoanei va trata această proteină spike ca fiind străină și va produce un răspuns imun – anticorpi și celule T – împotriva sa.
Dacă persoana vaccinată intră în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul imunitar îl va recunoaște și va fi pregătit să-l atace: anticorpii și celulele T vor lucra împreună pentru a elimina virusul, protejând astfel organismul împotriva COVID-19.
Eficacitatea vaccinului de la Johnson&Johnson este peste 65%, similar cu cea de la AstraZeneca după prima doză. Avantajul acestui tip de vaccin este că se administrează într-o singură doză.
Renunță Europa la Johnson&Johnson și AstraZeneca?
Cele două vaccinuri pe bază de adenovirus s-ar putea să nu mai fie folosite în Europa. După problemele legate de efectele adverse, dar și de întârzierile de livrare de la AstraZeneca, președințele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că vor crește livrările de la Pfizer, care va livra țărilor europene 250 de milioane de doze în al doilea trimestru al acestui an.
„Trebuie să ne concentrăm pe tehnologiile care și-au dovedit valoarea”, a spus Ursula von der Leyen, care a adăugat că tehnologia de la Pfizer este diferită de cea de la Oxford-AstraZeneca.
Anunţul vine în contextul în care compania americană Johnson&Johnson, care urma să furnizeze Uniunii Europene 55 de milioane de doze în trimestrul al doilea, a comunicat marţi că va întârzia livrarea în Europa, după semnalarea în SUA a unor cazuri de cheaguri de sânge la persoane vaccinate.
