În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
10 Mai. Cine a fost Carol I, de ce este Regele Independenței și de ce a fost cenzurat de comuniști
Carol I de Hohenzollern a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor, 48 de ani. Cu un an mai mult decât Ștefan cel Mare. A fost singurul domnitor ales prin plebiscit (referendum), iar numele lui răspundea cererii românilor de a avea în frunte un principe occidental.
Carol I a domnit între 1866 și 1914. A venit în România la cererea autorităților de la București, mai precis a Locotenenței Domnești. Alcătuită din conservatorul moldovean Lascăr Catargiu, liberalul muntean Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie, această regență conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866. Domnitorul Unirii Principatelor devenise autoritar, se înconjurase de o camarilă coruptă și încerca să întemeieze o dinastie personală, ceea ce era contrar cererii românilor exprimate în Adunările Ad-Hoc din 1857-1858, de a avea în frunte un monarh constituțional din Europa Occidentală.
În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
11
Clădirea care adăpostea adunarea reprezentativă a Țării Românești, apoi pe cea a Principatelor Române, locul în care domnitorul Carol I a depus jurământul. A fost restaurată pentru sărbătorile Proclamării Regatului în 1881, dar va fi demolată și va deveni o construcție impunătoare. Arhivele Naționale.
12
Palatul Adunării Deputaților, așa cum a fost el construit în 1907, după modelul Reichtagului german. Și-a reluat vechea destinație după Revoluție, înainte ca Parlamentul României să se mute cu totul în Casa Poporului. Carte Poștală. Arhivele Națioanale.
13
Guvernul Ion Ghica, primul guvern al lui Carol I.
14
După ce a rezolvat chestiunea urgentă a relațiilor cu Turcia și a pus capăt riscului unei ocupații turcești, prima prioritate economică a lui Carol I a fost construcția de căi ferate. Nu existau decât câteva planuri, destul de încurcate pe fondul opoziției acerbe a Istanbului de a-și da acordul. Era o chestiune strategică - Turcia nu dorea să ușureze trecerea armatelor rusești spre Balcani. Carol I a jurat că nu va merge să își vadă familia din Prusia și nu va părăsi România până când nu va putea să o facă pe calea ferată. Având în vedere ritmul lucrărilor, prima rută a fost București-Giurgiu, iar prima gară, inaugurată în 1869, a fost Gara Filaret.
15
De la Giurgiu, Carol I s-a îmbarcat spre Austria, apoi Prusia, pentru a-și întâlni viitoarea soție. Gara orașul port Giurgiu a fost una dintre cele mai frumoase din țară. Rețeaua de căi ferate s-a extins cu rapiditate.
16
Gara de Nord din București a fost inaugurată de Carol I în 1872, pe un fost teren al familiei Golescu. Arhivele Naționale.
17
Gara Iași. Dezvoltarea rețelei de căi ferate era esențială nu numai pentru economie, dar în primul rând pentru șansa de victorie în mult-așteptatul război de Independență.
Foto: Arhivele Naționale.
Foto: Arhivele Naționale.
18
Logodna domnitorului Carol I cu prințesa protestantă Elisabeta de Wied, 1869. Fotografia îi înfățișează pe cei doi logodnici alături de mama Elisabetei, Marie de Wied și fratele ei, Wilhelm de Wied. Foto: Arhivele Naționale.
19
Nunta perechii domnești a fost celebrată în România la Biserica Mitropoliei. Darul de nuntă al mirilor a fost să înzestreze 10 perechi de însurăței țărani cu tot ce aveau nevoie, de la vite de povară la loturi de teren.
Carol și Elisabeta și-au asumat pe deplin misiunea națională. Aici, două portrete, Carol în haină militară, pregătit pentru războiul cu turcii, iar Elisabeta ridicând la rang de reprezentare aulică portul țărănesc. Ambele portrete au fost realizate de pictorul George Peter Alexander Haely în 1873. Foto: Arhivele Naționale.
Carol și Elisabeta și-au asumat pe deplin misiunea națională. Aici, două portrete, Carol în haină militară, pregătit pentru războiul cu turcii, iar Elisabeta ridicând la rang de reprezentare aulică portul țărănesc. Ambele portrete au fost realizate de pictorul George Peter Alexander Haely în 1873. Foto: Arhivele Naționale.
20
Masacrul de la Batak. Litografie. Uciderea țăranilor bulgari de trupe turcești corupte a fost scânteia care a declanșat în 1876 așa-numita criză balcanică și a provocat intervenția Rusiei la sud de Dunăre. Acestei intervenții i-a alăturat Armata Română și a urmat ceea ce numim astăzi Războiul de Independență.