Multe dintre spitalele din România au fost transformate în spitale suport-Covid, iar pacienții care au alte afecțiuni nu au mai avut acces la tratament. În jur de 6.500 de bolnavi de Covid-19 sunt internați în spital în această perioadă, sub 1.000 fiind la ATI.
În ciuda scăderii numărului de persoane infectate care au nevoie de spitalizare, medicii spun că va mai dura până când unitățile sanitare vor fi deschise la capacitate maximă. Pe de o parte, e nevoie ca aceste spitale să fie igienizate, iar pe de altă parte nu se știe dacă după două săptămâni de la Paște cazurile de infectare nu vor crește din nou și atunci vor trebui să le transforme din nou în unități suport-Covid.
Potrivit Ministerului Sănătății, în România sunt 252 de instituții medicale și unități de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19. În total, în țara noastră funcționează 430 de spitale de stat.
Deputatul de Buzău Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, spune că unele spitale care au tratat exclusiv pacienți COVID-19 au în prezent câte 2-3 pacienți infectați.
„Spitalul din Râmnicu Sărat a fost timp de 14 luni spital Covid, timp în care a avut un maxim de 60 de pacienți. A fost închis pentru toate celelalte afecțiuni. Spitalul Foișor închis în urmă cu o lună– mai are 5 pacienți în ATI – într-un spital gol, care are 800 de pacienți care sunt pe o listă pentru operații urgente”, a spus Emanuel Ungureanu pentru Europa Liberă.
Un caz similar este la Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca care are acces limitat pentru alte boli, fiind suspendate operațiile ortopedice la copii care se mai pot face numai la privat.
Sanda Patrichi, managerul spitalului din Cluj Napoca, arată că medicii de aici vor de mult să revină la profilul pe care îl are spitalul. „Am mai primit și acum pacienți COVID-19. Avem un număr limitat de paturi la secția de Terapie Intensivă care este aproape plină - sunt ocupate 8 din 10 paturi. Restul secției de Covid este ocupată astăzi în proporție de 20%. Acum suntem în discuții cum putem face reorganizarea și revenirea la profilul inițial și în funcție de cum reușim să gestionăm pacienții mai ales de pe terapie intensivă o să facem demersurile să revenim la profilul nostru”, a declarat Sanda Patrichi.
„Noi dorim de mult să revenim pe profilul nostru, dar trebuie tratați pacienții din ATI. Noi putem să ne dorim, dar nu decidem noi”, a mai spus Patrichi.
Spitalul Colentina are peste 200 de paturi libere
Spitalul Colentina din Capitală tratează numai bolnavi COVID-19. În prezent, este închis pacienților cu alte afecțiuni, cu toate că paturile COVID-19 sunt ocupate în proporție de 30%.
Victor Cauni, managerul de la Colentina, spune că a cerut la DSP ca Spitalul Colentina să devină spital mixt – și Covid-19 și pentru alte afecțiuni – dar deocamdată așteaptă răspunsul. „Avem 77 de pacienți Covid acum, din 300 de paturi”, a spus Victor Cauni. El a precizat că nu e prima dată în ultimul an când spitalul se deschide și pentru pacienții cu alte afecțiuni. „Și în urmă cu două luni am fost pentru o scurtă perioadă spital mixt. Sperăm că primim aprobarea și acum”, a spus Victor Cauni.
Deputatul Emanuel Ungureanu arată că spitalul ar trebui să fie cel care face demersurile către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar mai departe colaborează cu comitetul Național și cu Ministerul Sănătății.
„Eu am cerut de la DSP-uri să ne dea lista cu spitalele care sunt încă închise pentru pacienții non Covid și o situație a aplicării ordinului 434/2021, pentru că DSP-urile nu dau drumul la aceste spitale spunând că așteaptă de la manageri inițiativă. Dar ei sunt reprezentanții Ministerului Sănătății în teritoriu, ei trebuie să verifice dacă acest ordin se aplică și dacă nu se aplică atunci trebuie să dea amenzi”, a mai spus Emanuel Ungureanu.
Acesta precizează că, în prezent, Spitalul Foișor din Capitală, evacuat în urmă cu trei săptămâni și transformat în COVID-19, mai are 5 pacienți în ATI, în condițiile în care 800 de pacienți cu diverse alte afecțiuni sunt pe o listă pentru operații urgente.
O situație similară este și la Spitalul Witting din București, transformat în COVID în urmă cu o lună. Acum nu mai sunt pacienți infectați cu COVID -19 pe secții și doar 3 pacienți la ATI.
Vasile Cepoi: Unele spitale au rămas COVID pentru că nu au circuite
În județul Iași, singurul spital care se pregătește să-și reia activitatea este Spitalul de Boli Infecțioase din Iași care acum igienizează două pavilioane ca să primească și celelalte afecțiuni.
„Spitalele care sunt total COVID-19 sunt spitalele de boli infecțioase, Spitalul CFR Iași și Spitalul CFR Pașcani. Unele din aceste spitale au rămas așa pentru că odată ce au făcut secție Covid au devenit Covid pentru că nu au circuite. Cum e spitalul din Pașcani. Acum să așteptăm să treacă 14 zile de la Paște să vedem dacă tendința de scădere se menține”, a spus Vasile Cepoi, directorul DSP Iași. Acesta precizează că pacientul care se prezintă la spital cu o patologie pentru o anumită specialitate – alta decât COVID-19 - și între timp a și fost testat pozitiv, este tratat în spital cu boala de bază.
Ordinul 434/26 martie 2021 privind tratatarea pacienților de COVID-19 arată că direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit lunar Ministerului Sănătăţii, până în data de 5 a fiecărei luni, lista actualizată a spitalelor şi unităţilor de dializă care asigură asistenţa medicală pentru pacienţi, cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19, precum şi nivelul de competenţă actualizat al acestor unităţi.
Varianta actualizată a ordinului - 456/2 aprilie 2021- cuprinde 252 de spitale
spitale și unități de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19.
Ordinul prevede că numărul de paturi aferente îngrijirii pacienţilor cu COVID-19 din unităţile medicale prevăzute în document este cel avizat de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Europa Liberă a solicitat Ministerului Sănătății numărul spitalelor care sunt în prezent exclusiv COVID-19 și numărul spitalelor care tratează pe lângă COVID-19 și alte afecțiuni, însă până la publicarea acestui material nu a primit niciun răspuns.
