Organizația Națiunilor Unite se teme de un „război la scară largă” în Israel după schimburile mortale de focuri între armata israeliană și militanții palestinieni din Fâșia Gaza din ultimele două zile, scrie BBC.
În ultimele 38 de ore, peste 1.000 de rachete au fost lansate din Fâșia Gaza, majoritatea având ca țintă Tel Aviv-ul. Din acest motiv, autorităţile israeliene au suspendat marţi seara zborurile către Aeroportul Internaţional Ben-Gurion din Tel Aviv.
O femeie a fost ucisă marţi seară lângă Tel Aviv în cursul atacurilor cu rachete lansate de către Hamas. În total, trei persoane au fost ucise marţi în Israel în atacurile cu rachete din Fâşia Gaza. Tot marți seara, alte trei persoane au fost rănite după ce au fost lansate rachetele din nordul Fâșiei Gaza. Printre victimele israeliene se numără, de asemenea, un tată în vârstă de 52 de ani și fiica sa de 16 ani care au murit în orașul Lod, lângă Tel Aviv, când o rachetă le-a lovit mașina, potrivit BBC.
Pe de altă parte, armata israeliană a efectuat marți sute de atacuri aeriene, dărâmând două blocuri turn în Gaza. Cel puțin 43 de palestinieni și șase israelieni au fost uciși în urma atacurilor, printre care 13 copii palestinieni. În urma atacurilor din Gaza, străzile pline de dărâmături de la clădirile prăbușite, iar mașinile sunt grav avariate sau arse.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că este „îngrijorat” cu privire la situația din Israel. Acesta a cerut „o dublare a eforturilor de restabilire a calmului”.
Comunitatea internațională a cerut ambelor părți să pună capăt escaladării conflictului, pe fondul îngrijorărilor că situația ar putea scăpa de sub control. Trimisul ONU pentru pace în Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, a declarat că părțile „escaladează spre un război la scară largă”.
Purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american, Ned Price, a declarat că Israelul are dreptul să se apere, dar și poporul palestinian are dreptul la siguranță. Iar secretarul Anthony Blinken a scris pe Facebook un mesaj în aceleași linii, în urma discuției cu ministrul de externe israelian: „israelienii și palestinienii trebuie să poată trăi în siguranță și securitate, precum și să se bucure de măsuri egale de libertate, securitate, prosperitate și democrație”.
Luptele dintre armata din Israel și organizația teroristă Hamas au loc după săptămâni de tensiune crescândă provocată de confruntări violente între poliția israeliană și protestatarii palestinieni de la Moscheea Al-Aqs, situată în estul Ierusalimului. Confruntările au început în aprilie, la începutul Ramadanului. Atunci Hamasul a cerut Israelului să scoată armata din zonă și din districtul arab Sheikh Jarrah, unde familiile palestieniene erau evacuate. Pentru că nu a fost luat în seama, Hamasul a lansat rachete, iar de atunci tensiunile au crescut.
SUA trebuie să rezolve moștenirea Trump
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, conflictul din Israel a prins SUA nepregătite. Noua administrație de la Casa Albă ar trebui să decidă rapid cum să facă față moștenirii administrației Trump, care a sprijinit necondiționat partidul lui Benjamin Netanyahu. În prezent, nu există niciun candidat pentru postul de ambasador SUA în Israel.
Președintele Joe Biden nu a abordat problema Israel-Palestina ca pe una principală. Dar acum, odată cu creșterea tensiunilor trebuie să ia o decizie rapidă. SUA sprijină anual armata israeliană cu 3,8 miliarde de dolari. În timpul administrației lui Donald Trump, SUA au abandonat rolul de mediator în zonă prin adoptarea unei politici de sprijin neclintit pentru Benjamin Netanyahu și de ostilitate față de palestinieni. Atunci israelienii și-au normalizat relațiile cu monarhiile din Golf, lucru văzut de analiști ca o încercare de nu pune la masa discuțiilor pe palestinieni.
