Companiile petroliere rusești aruncă, ilegal, milioane de tone de deșeuri contaminate în urma forajului. Aceste practici poluează râurile care se varsă în Oceanul Arctic, conform unei noi investigații a serviciului rus al Radio Europa Liberă, Radio Svoboda.

Investigația Europa Liberă a descoperit că regulile pentru eliminarea deșeurilor toxice sunt adesea încălcate. Inspectorii primesc mită, datele sunt ascunse în documentele oficiale, iar companiile petroliere conving instituțiile statului să închidă ochii în fața practicilor ilegale.

„Povestea se repetă în fiecare an”, a confirmat o sursă din industria petrolieră din regiunea Khanty-Mansi din Siberia. Sursa a dorit să-și păstreze anonimatul, de frica răzbunării celor implicați.

Chiar și când autoritățile descoperă că au fost încălcate legile eliminării deșeurilor toxice, acestea nu pedepsesc serios companiile responsabile, și nu le obligă să curețe zonele afectate.

„Inspectorii vin de la Moscova, pleacă cu valize de bani, și dau ordine simbolice: nu îți cer să rectifici situația sau să cureți deșeurile și nu își asumă responsabilitatea pentru tundră. Îți spun să declari că ți-ai îngropat deșeurile, și mușamalizează toată treaba”, a declarat sursa din industrie.

Depozitele ilegale din câmpurile firmei Rosneft din Khanty-Mansi ar putea provoca mediului înconjurător daune de cel puțin 8 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Ministerului Sănătății din Rusia obținut de Europa Liberă.

Sondele specializate utilizează petrol, apă și alte chimicale, în funcție de tipul de sol pe care îl străpung. Majoritatea puțurilor au 3,1 kilometri adâncime, dar unele sonde pot săpa la mai mult de 5 kilometri sub pământ.

În medie, sondarea produce 560 de tone de deșeuri pentru fiecare o mie de metri săpați, potrivit surselor din industria petrolieră. În 2019, au fost săpați 28,5 milioane de metri pentru sonde petroliere în Rusia.

Teoretic, cei 28,5 milioane de metri săpați ar genera în jur de 16 milioane de tone de deșeuri. Rosprirodnadzor, agenția de mediu din Rusia, a declarat însă că s-au generat doar 5 milioane de tone de deșeuri în 2019. Cele 10 milioane de tone diferență au fost, cel mai probabil, aruncate ilegal.

Regulile de mediu cer ca deșeurile toxice create prin activitățile de sondare să fie procesate sau aruncate în facilități specializate, care previn infiltrarea toxinelor în sol. În multe locuri din Rusia, deșeurile sunt aruncate în tranșee temporare cunoscute sub numele de „hambare de nămol”.

În regiunile mai sudice, hambarele de nămol au 4-5 metri adâncime. În nord, unde câmpurile de petrol sunt în regiuni de tundră și permafrost ( strat de sol și de roci care nu se dezgheață nici în timpul verii - n.r.) , hambarele pot ajunge la 4 metri înălțime.

În funcție de mărimea și adâncimea puțurilor, hambarele pentru o singură instalație se pot întinde pe o zonă de peste 2.500 de metri pătrați.

Regulile de protecție a mediului spun că fundul hambarelor trebuie izolat pentru a preveni infiltrarea substanțelor în sol. Însă nicio agenție a guvernului federal sau regional nu verifică dacă hambarele sunt corespunzătoare.

„Există extrem de puține date despre deșeurile generate în urma sondării”, a precizat Ivan Blokov, directorul Departamentului de Programe, Cercetare și Expertiză la Greenpeace Rusia. „Dar se știe cum se aruncă petrolul. Cum se salinizează solul, cum se omoară plantele, cum se schimbă compoziția speciilor de floră și faună.”

„Dacă ar fi fost vorba de un singur hambar de nămol, n-ar fi nicio problemă. Problema e că sunt foarte multe astfel de hambare și putem vedea cât de mult din acest petrol este cărat de râuri înspre Oceanul Arctic”, potrivit lui Blokov.

Tehnologii noi

Sondele din Uniunea Sovietică au încercat să încorporeze tehnologie vestică în anii ‘80, dar era prea scump, a precizat Oleg Mitvol, fostul director Rosprirodnadzor. În schimb, au ales să îngroape nămolul toxic lângă sonde.

În 1998, Rusia a adoptat o lege conform căreia deșeurile trebuie procesate și neutralizate, sau depozitate în facilități speciale.

Potrivit Evgheniei Kiselyova, care a lucrat la divizia regională a Ministrului Mediului, unele companii petroliere au construit iazuri de depozitare conform cu legea la începutul anilor ‘90, iar unele dintre acestea încă mai sunt folosite.

Kiselyova a menționat că „restul iazurilor și hambarelor sunt doar imitații cu acte”.

În 2015, conform Evgheniei Kiselyova, existau peste 10 mii de hambare de nămol în regiunea Khanty-Mansi, iar în fiecare an apar alte 300.

Un oficial din sectorul petrolier din Khanty-Mansi, care a vorbit cu Europa Liberă sub protecția anonimatului, a spus că firmele petroliere declară adesea mult mai puține sonde și tranșee de depozitare decât au de fapt. În 2017, a reieșit dintr-o inspecție Rosprirodnadzor că Rosneft avea cel puțin un câmp cu 34 de puțuri nedeclarate. Puțurile ilegale nu respectă condițiile regulilor pentru protecția mediului.

Video: O fabrică de procesare a deșeurilor la 50 de kilometri de Nizhnevartovsk, în regiunea autonomă Khanty-Mansi.

Alte țări care extrag petrol încearcă să minimalizeze impactul asupra mediului prin separarea lichidelor toxice de sol. Adesea, se ard substanțele inflamabile din deșeuri. Procesul de ardere folosește foarte multă energie și emite gaze poluante în atmosferă.

Există și o metodă germană care evaporează lichidul și generează deșeuri relativ curate. Tehnologia norvegiană este descompunerea termală - produsele de petrol sunt separate de nămol și pot fi folosite în continuare.

Nămolul se arde și în Rusia, dar de obicei doar în urma scurgerilor de petrol, nu ca practică generală.

Eliminarea deșeurilor, o ficțiune

Sub pretextul reciclării, se îngroapă în Rusia cantități uriașe de deșeuri. Începând cu anul 2000, firmelor ruse li se permite să utilizeze „tehnologii mixte” pentru a reduce impactul sondării petrolului asupra mediului.

Teoretic, printr-un proces mixt se amestecă într-un iaz deșeurile cu nisip, ciment și spumă pentru a crea material de construcții. Forma inertă ar preveni scurgerea chimicalelor în sol.

Practic, tehnologia mixtă există doar pe hârtie. Oamenii de la firmele petroliere acoperă iazurile de nămol toxic cu pământ, o metodă mult mai ieftină.

Video: Hambare de nămol pe malul râului Vakh în districtul Khanty-Mansi.

Chiar dacă deșeurile ar fi procesate prin tehnici mixte și nu doar acoperite, facilitatea nu ar satisface normele de mediu.

În mai 2010, un material de construcții reciclat a picat testele de calitate industriale impuse de Rostekhnadzor. Era de 12 ori mai mult petrol în material decât era permis. O parte din substanțele găsite în material erau carcinogene.

Experții de la Rostekhnadzor au decis în 2010 că materialul reciclat nu poate fi folosit în construcția șoselelor, și nici măcar în construcția a noi hambare de nămol. Cu toate acestea, Rostekhnadzor a aprobat uzul materialului.

La începutul anilor 2000, au fost făcute pe hârtie încercări de a recicla deșeurile producând cărămizi. Europa Liberă a vizitat una dintre fabricile din Khanty-Mansi, dintr-un câmp petrolier, unde se presupune că ar fi produse aceste cărămizi.

În schimb, acolo doar se îngropau deșeurile.

Documentele obținute de Europa Liberă au încercat să găsească priorietarii terenului: contractul din 2005 ascunde adevărații proprietari în spatele unei serii de firme-fantomă.

Video: Hambarul de nămol de pe un teren Rosneft, unde se presupune că ar fi o fabrică ce produce cărămizi reciclate.

În urma mai multor inspecții, Rosprirodnadzor a câștigat o serie de procese - iar proprietarii, identificați după un deceniu, au fost obligați să scape de deșeurile îngropate. Una dintre companii a primit o amendă de 3,6 miliarde de ruble, în jur de 49 de milioane de dolari. Compania a declarat faliment.

Iazurile cu deșeuri se află pe proprietatea Rosneft. Potrivit deciziei judecătoriei, Rosneft nu a fost de vină pentru poluarea zonei.

Deșeurile au rămas îngropate. Zona se află la doar 3,5 kilometri distanță de Ob, unul dintre cele mai lungi râuri din lume. Un raport din 2019 al agenției naționale de meteorologie din Rusia, Rosgidromet, a descoperit că peste 17.500 de tone de produse de petrol ajung din râul Ob în marea Kara în fiecare an. Un raport federal a descoperit că 90% dintre peștii din bazinul Obului sunt deformați și au disfuncții corporale grave, care au provocat mutații și dispariția unor specii.

Curățarea pământului

În Rusia, procedurile pentru protecția mediului includ curățarea deșeurilor toxice din zonele folosite în extragerea petrolului, pentru a întoarce zona la starea sa naturală. Firmele petroliere sunt obligate prin lege să facă acest lucru.

În regiunea Khanty-Mansi, însă, o comisie locală supraveghează și redistribuie pământul curățat către fermieri; în Yamalo-Nenets, la nord, ciobanii de reni primesc adesea astfel de terenuri.

Începând din 2010, aceste comisii au fost obligate să îi includă pe cei de la Rosprirodnadzor, pentru a se asigura că procedurile sunt conform cu legea. Departamentul la care lucra Evghenia Kiselyova nu a mai aprobat permisele pentru terenuri, ci a început să dea amenzi pentru încălcarea normelor de mediu.

În 2011, agenția regională pentru gestionarea resurselor naturale a cerut guvernatorului și autorităților federale ajutor în situația deșeurilor toxice din zonă. Aceștia doreau să dezvolte reguli și legi mai bune.

În 2012, directorii celor mai mari companii de petrol și gaz natural din Rusia au trimis o scrisoare Premierului adjunct Arkady Dvorkovich, în care se plângeau că reglementările propuse de agenția resurselor naturale ar încetini producția. Producția încetinită ar rezulta, conform acestora, în neliniște socială.

La sfârșitul anului 2012, ramura regională a Rosprirodnadzor a început să constrângă activitatea agenției pentru resurse naturale, conform Evgheniei Kiselyova. Aceasta spune că șefii săi au început să închidă dosarele cazurilor împotriva companiilor petroliere și să o inspecteze pe ea și pe colegii săi. Aceasta a fost acuzată de indecență.

Kiselyova i-a scris Președintelui Vladimir Putin în 2014. Aceasta i-a explicat președintelui că procesul de curățare a pământului era adesea încălcat sau ignorat complet.

„Nimeni nu a văzut vreun rezultat al curățării sau restaurării pădurilor”, a scris Kiselyova. Aceasta a dat în judecată un subsidiar al unei firme, pentru a-i forța să se supună legii eliminării deșeurilor. Cineva i-a împușcat mașina și i-a tăiat cauciucurile. Apoi a fost concediată.

Kiselyova a disputat concedierea sa în tribunal, de trei ori. De trei ori, judecătorul i-a menținut concedierea.

Tatyana Kuznetsova, șefa departamentului de eliminare a deșeurilor de la Rosprirodnadzor, a menționat pentru Europa Liberă că agenția nu mai este implicată în curățarea terenurilor.

Cum s-a îngropat raportul despre deșeurile îngropate

În primăvara anului 2018, s-a declanșat un scandal în regiunile Khanty-Mansi și Yamal-Nenets, după ce postul media RBK a făcut rost de o scrisoare de la Ministerul Sănătății pe tema depozitării și eliminării deșeurilor toxice.

Scrisoarea, adresată directorului de atunci a Rosprirodnadzor, Artyom Sidorov, menționa eliminarea ilegală a deșeurilor „reciclate” care au fost descoperite pe câmpurile petroliere ale mai multor companii, inclusiv Rosneft și LUKoil. Scrisoarea a fost trimisă de către directorul Centrului de planificare strategică și management al riscurilor biologice din cadrul Ministerului Sănătății, care a supravegheat trei studii timp de doi ani pe tema deșeurilor.

Conform scrisorii, doar în câmpurile Rosneft din Khanty-Mansi s-au aruncat 20 de milioane de metri cubi de deșeuri. Pagubele ecologice depășeau 8 miliarde de dolari.

Sidorov și directorul regional de la Rosprirodnadzor au fost concediați. Scandalul s-a domolit.

Rosneft au declarat la RBK că centrul analitic nu a avut autoritatea să desfășoare inspecții. Aceștia au menționat că Rosneft respectă legile naționale pentru eliminarea deșeurilor. LUKoil a spus ziarului că lucrează doar cu firme care elimină deșeurile conform cu regulile guvernamentale.

Rapoartele centrului analitic nu au fost eliberate publicului - până acum. Radio Europa Liberă a obținut o copie a rapoartelor - 630 de pagini care nu sunt disponibile online - și le publică în întregime.

• Aproape fără excepție, râurile și alte ape din Khanty-Mansi și Yamal-Nenets sunt poluate. Într-unele ape, conținutul de petrol este de 5 sau chiar 10 ori mai mare decât limita legală.
• Deși principala problemă a producției de petrol sunt emisiile de gaze, deșeurile cauzate de sondare afectează sănătatea oamenilor din regiunile petroliere. “Incidența neoplasmelor, malformațiilor congenitale, și bolilor de sânge și ale sistemului imunitar între populațiile din regiunile petroliere este de 1,5-5 ori mai mare decât în zonele în care nu există astfel de facilități.
• Niciuna dintre tehnologiile folosite în procesarea nămolului toxic nu a fost evaulată pozitiv de experții de mediu ai statului. Surguneftegaz, al patrulea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a folosit tehnici mixte de reciclare a deșeurilor timp de șapte ani deși metoda primise o evaluare negativă de la guvern.
• Procesul sondării nu este desfășurat de marile companii petroliere, ci de alte firme mai mici contractate de aceștia. Un raport menționează că sunt atât de multe incoerețe legale încât este pracic imposibil să aduci companiile petroliere în fața legii.
• Produsul reciclat obținur din deșeuri petroliere este la rândul său un deșeu neutilizabil la nivel comercial.
• Curățarea și redistribuirea terenului este doar simbolică și nu are loc, de fapt.

Ministerul Sănătății a trimis întrebările Europei Libere la Centrul pentru planificare strategică și management al riscurilor biologice, care au răspuns că nu se mai ocupă de astfel de rapoarte. Ministerul nu a mai răspuns la alte întrebări.

Kuznetsova, șefa departamentului de eliminare a deșeurilor de la Rosprirodnadzor, a spus că nu știe nimic despre rapoartele Ministerului Sănătății și că nu poate comenta. Întrebată despre discrepanța dintre cele 5 milioane de tone de deșeuri oficiale și cele 16 milioane estimate, Kuznetsova a sugerat că cifra oficială este mai aproape de realitate.

Kuznetsova a confirmat, însă, că responsabilitatea de a urmări și raporta eliminarea deșeurilor este a companiilor. Acestea ar trebui să angajeze laboratoare private pentru a analiza toxicitatea deșeurilor și a le elimina pe baza acestor rezultate.

Rosneft, LUKoil și Surgutneftegaz nu au răspuns solicitărilor Europei Libere.