Linkuri accesibilitate

Putin, între avertismentele europenilor și întâlnirea cu Biden


Președintele rus Vladimir Putin în timpul unei videoconferințe - Soci / Rusia - 6 mai 2021.

În timp ce europenii condamnă Rusia pentru „activități ilegale și provocatoare”, iar președinții Biden și Putin se vor întâlni la jumătatea lui iunie, regimul de la Kremlin continuă presiunile asupra societății civile și a opozanților, în frunte cu Alexsei Navalnîi.

Dezbaterea strategică a Consilului European de luni seara pe tema Rusiei s-a soldat cu o declarație generală, în registrul diplomatic și ușor obosit al poziționărilor față de subiectele legate de Rusia. Registru care putea fi decelat și în ce privește Belarusul până la deturnarea avionului companiei Ryanair pentru arestarea jurnalistului Roman Protasevici, un opozant al regimului de la Minsk. După acest episod, tonul Uniunii s-a înrăsprit, ceea ce nu se poate spune despre cel față de Rusia.

Consiliul European condamnă „activitățile ilegale, provocatoare și perturbatoare” ale Rusiei împotriva UE, a statelor sale membre și a celor din afara UE.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, la summitul UE
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, la summitul UE

Consiliul European reafirmă unitatea și solidaritatea UE în fața unor astfel de acțiuni, precum și sprijinul acesteia pentru partenerii estici”, precizează comunicatul de presă.

De asemenea, șefii de stat și de guverne și-au exprimat solidaritatea cu Republica Cehă.

Consiliul European își reafirmă angajamentul față de cele cinci principii care ghidează politica UE față de Rusia. Acesta invită Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte un raport cuprinzând opțiuni de politică privind relațiile UE-Rusia, în conformitate cu aceste principii, în perspectiva reuniunii sale din iunie 2021”, mai precizează sursa citată.

Navalnîi, încă trei dosare penale

Acest comunicat vine pe fondul unor noi dosare penale deschise disidentului rus Alexei Navalnîi. Într-o postare din 25 mai pe Instagram, acesta spune că a aflat despre cele trei noi dosare de la un anchetator care l-a vizitat în închisoare cu o zi înainte.

Alexei Navalnîi, audiat din penitenciar de o instanță din Moscova prin legătură video, într-o vizibilă și avansată stare de degradare - 29 aprilie 2021
Alexei Navalnîi, audiat din penitenciar de o instanță din Moscova prin legătură video, într-o vizibilă și avansată stare de degradare - 29 aprilie 2021

Într-un caz este acuzat că a „furat” din donațiile către propria sa fundație anticorupție (FBK), iar în al doilea caz, Navalnîi spune că „mă acuză că am încurajat cetățenii să refuze să își îndeplinească îndatoririle civice”. Al treilea caz împotriva lui Navalnîi este pentru insultarea unui judecător.

„Așa că să nu credeți că stau doar aici în celula mea, beau ceai și mă plictisesc”, a spus el ironic în postare.

„Comit din ce în ce mai multe infracțiuni. Din ce în ce mai mulți anchetatori sunt ocupați cu mine și nu cu prostii precum crime, jafuri și răpiri. Am crezut că pentru aceasta e nevoie de Departamentul de Investigații și anchetatori pentru cazuri deosebit de importante ", a adăugat el.

Presiunile asupra opozanților regimului se înmulțesc

În acest context se înmulțesc și presiunile făcute de regimul lui Putin asupra contestatarilor săi și asupra societății civile.

Camera inferioară a parlamentului rus a aprobat, la a doua lectură, un proiect de lege care interzice susținătorilor și membrilor organizațiilor „extremiste” să fie aleși în orice post.

Conform proiectului de lege adoptat la 25 mai, liderilor și fondatorilor de organizații declarate „extremiste” sau „teroriste” de instanțele ruse li se va interzice să candideze pentru o perioadă de cinci ani.

Proiectul a fost adoptat pentru prima dată în Duma de Stat pe 18 mai și interzicea persoanelor implicate în activitățile unei organizații recunoscute drept „extremiste” sau „teroriste” să candideze doar la alegerile pentru camera inferioară. În afară de organizațiile sociețății civile sunt vizate și organizații religioase. Acum, interdicția s-a extins la orice fel de funcții alese, iar organizațiile vizate pot fi urmărite retroactiv.

Țintele Kremlinului

De fapt, măsura pare să vizeze în mod direct neutralizarea fundației lui Alexei Navalny, pe care autoritățile ruse au încercat să-l declare „extremist” înainte de alegerile parlamentare din septembrie.

Fundația sa anticorupție (FBK) a fost deja declarată „agent străin”, o denumire care intră sub incidența unei legi separate.

O femeie se ceartă cu un ofițer de poliție dotat cu portavoce, în timpul protestelor de susținere a opozantului Alexei Navalnîi - Ulan-Ude, capitala Buriației, 21 aprilie 2021
O femeie se ceartă cu un ofițer de poliție dotat cu portavoce, în timpul protestelor de susținere a opozantului Alexei Navalnîi - Ulan-Ude, capitala Buriației, 21 aprilie 2021

„Regimul lui Vladimir Putin își propune să elimine complet criticii vocali din spațiul civic”, a declarat Natalia Zviaghina, directorul de la Moscova al Amnesty International, după ce parlamentarii au votat proiectul de lege. „Ținta principală a acestui ultim atac este mișcarea condusă de Alexei Navalnîi”, a spus Zviaghina.

O altă țintă a noilor legi este și mișcarea pro-democrație Open Russia, condusă de criticul Kremlinului Mihail Hodorkovski. În martie, serviciile de securitate ale autorităților audiovizuale au descins la sediul site-ului de știri independente MBKh media, înființat de Hodorkovski.

Printre țintele Kemlinului se află și Radio Europa Liberă de la Moscova, care a fost declarat ca fiind „agent străin” și a primit până acum amenzi de aproximativ 70 de milioane de ruble, echivalentul a 950.000 de dolari.

În 14 mai, executorii judecătorești ruși au stat două ore în biroul Radio Europa Liberă de la Moscova(RFE / RL), unde au inițiat proceduri de executare pentru amenzile neplătite de postul de radio din cauza încălcărilor controversatei legi a „agenților străini”.

De la începutul lui 2021, Roskomnadzor - agenția de stat pentru monitorizarea mass-media - a trimis instanțelor de judecată aproximativ 520 de protocoale referitoare la încălcarea legii de către cele opt proiecte RFE / RL care au fost incluse în registrul mass-media pentru „agent străin” de la Ministerul Justiției.

Vizat este și Google, care a fost notificat, în 24 mai, de Roskomnadzor ca în 24 de ore să șteargă ceea ce este considerat conținut interzis, în caz contrar fiind pasibil de o amendă de până la 4 milioane de ruble (54.300 dolari).

Google se confruntă cu o amendă de până la 4 milioane de ruble (54.300 dolari) dacă compania nu răspunde notificărilor lui Roskomnadzor despre eliminarea informațiilor interzise în termen de 24 de ore.

Proteste de susținere a lui Navalnîi - 21 aprilie 2021, Moscova
Proteste de susținere a lui Navalnîi - 21 aprilie 2021, Moscova

Roskomnadzor a spus că YouTube, deținut de Google, nu a eliminat aproximativ 5.000 de videoclipuri „interzise”, dintre care aproximativ 3.500 incită la „extremism”.

În 2019, Rusia a adoptat o lege a internetului, care le conferă oficialilor puteri extinse de restricționare a traficului online, până la punctul de a izola țara de conexiunile de internet transfrontaliere în timpul urgențelor naționale.

Google a anunțat, în iulie 2020, blocarea conturilor din cauza încălcării legilor privind sancțiunile și reglementările comerciale.

În ianuarie și începutul lunii februarie, o serie de mitinguri anti-guvernamentale au fost promovate activ pe platforme precum Facebook, YouTube și TikTok.

Partidul de guvernământ Rusia Unită este la una din cele mai scăzute cote în sondaje.

Relația cu SUA: Întâlnire Biden-Putin

Președintele american Joe Biden va discuta cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, pe 16 iunie, în prima întâlnire față în față a celor doi lideri de stat de când Biden a preluat funcția.

Întâlnirea are loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Rusia.

Liderii vor discuta întreaga gamă de probleme urgente, în timp ce încercăm să restabilim predictibilitatea și stabilitatea relației SUA-Rusia", a declarat Casa Albă într-un comunicat.

În propria declarație, Kremlinul spune că „intenționează să discute despre starea și perspectivele dezvoltării în continuare a relațiilor ruso-americane, problemele de stabilitate strategică, precum și probleme de actualitate pe agenda internațională, inclusiv interacțiunea în lupta împotriva pandemiei coronavirusului și soluționarea conflictelor regionale.

Summitul vine după întâlnirea secretarului de stat Antony Blinken cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, de la Reykjavik, care a fost considerată un pas spre detensionarea relațiilor.

Întâlnire a celor doi, la Moscova, în martie 2011, pe vremea când Joe Biden era vicepreședinte
Întâlnire a celor doi, la Moscova, în martie 2011, pe vremea când Joe Biden era vicepreședinte

Un alt pas important făcut de Statele Unite a fost suspendarea sancțiunilor împotriva companiei Nord Stream 2 AG – o creație a Gazprom- și a șefului acesteia, fostul ofițer STASI și acolit al lui Vladimir Putin, Matthias Warnig. Argumentul administrației Biden a fost că suspendarea sancțiunilor pentru 90 de zile, până la următoarea evaluare ( între timp gazoductul va fi , probabil, terminat având în vedere că au mai rămas doar 100 km de conducte de tras), este un gest în direcția refacerii legăturilor cu Germania, avariate în timpul președinției Trump.

Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00
XS
SM
MD
LG