Decizia a fost luată după ce autocratul Alexandr Lukașenko a folosit armata ca să deturneze un avion civil, care zbura între două țări membre UE, Grecia și Lituania, pentru a-l forța să aterizeze la Minsk, unde l-a arestat pe jurnalistul Roman Protasevici și pe prietena lui, Sofia Sapega.
Izolare aeriană
Pe fondul condamnării internaționale a incidentului, pe care liderii mondiali l-au numit „deturnare de stat”, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a anunțat pe 26 mai că oferă consiliere companiilor aeriene din UE, precum și transportatorilor din afara UE care zboară către sau dinspre blocul comunitar, pentru a evita căile aeriene din Belarus, cu excepția cazurilor de urgență.
Anunțul a venit în momentul în care Lukașenko le-a spus parlamentarilor din Minsk că „a acționat legal” pentru a-și proteja cetățenii după ce autoritățile din Belarus au primit o alertă de bombă din Elveția, care s-a dovedit a fi o alarmă falsă.
După un val de proteste pro-democrație și sancțiuni occidentale în urma alegerilor prezidențiale din august 2020, suspecte de fraudă masivă în favoarea lui Lukașenko, diversiunea deturnării avionului Ryanair a reînnoit presiunea asupra sa, liderii occidentali cerând eliberarea jurnalistului Roman Protasevici și a iubitei sale, Sofia Sapega.
UE a început deja să taie legăturile aeriene cu Belarus, o națiune din ce în ce mai izolată chiar și înainte de avertismentul lansat de EASA pe 26 mai.
Companii aeriene precum Air France, Lufthansa și Singapore Airlines au început deja redirecționarea zborurilor pentru a evita spațiul aerian din Belarus, iar Letonia a devenit pe 26 mai ultima țară europeană care a anunțat că nu va autoriza niciun zbor de plecare sau de sosire care să traverseze spațiul aerian din Belarus. Ministerul Transporturilor a declarat că a interzis, de asemenea, companiilor aeriene din Belarus să pătrundă în spațiul aerian leton.
„Circumstanțele din jurul acestei acțiuni aruncă serioase îndoieli cu privire la respectul arătat de Belarus pentru normele internaționale de aviație civilă", a declarat EASA într-un buletin privind siguranța zborurilor.
„Acțiunile întreprinse de Belarus s-au ridicat la un risc crescut privind siguranța zborului (Ryanair – n.r.) și au pus în discuție capacitatea Belarusului de a furniza servicii de navigație aeriană sigure.”
NATO, reținut din cauza Rusiei
Între timp, Consiliul Atlanticului de Nord, principalul organism decizional politic al NATO, declară că susține cererile pentru o investigație independentă urgentă asupra deturnării zborului Ryanair, comise de Belarus.
„Acest act inacceptabil a încălcat grav normele care guvernează aviația civilă și a pus în pericol viața pasagerilor și a echipajului", au spus aliații într-o declarație dată pe 26 mai.
Pe lângă solicitarea unei anchete pe care să o facă inclusiv Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), Consiliul Atlanticului de Nord a spus că sprijină „măsurile luate de aliați, individual și colectiv, ca răspuns la acest incident”.
De asemenea, a cerut Belarusului să-i elibereze „imediat și necondiționat” pe Protasevici și Sapega, numind arestarea jurnalistului „un afront adus principiilor disidenței politice și libertății presei”.
„Aliații NATO solicită Belarusului să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să respecte ordinea internațională bazată pe reguli", se spune în declarație.
Consiliul de Securitate al ONU urma să se întâlnească miercuri cu ușile închise, dar diplomaților li s-a spus că este puțin probabil ca membrii consiliului să fie de acord cu o declarație colectivă din cauza sprijinului neclintit al Rusiei pentru Lukașenko.
Autoritățile din Belarus și Rusia au susținut permanent că Minskul a acționat în conformitate cu legea atunci când avionul a fost deviat.
Autocratul Lukașenko, care conduce Belarusul neîntrerupt din 1994, numit și „ultimul dictator al Europei”, a acuzat miercuri Occidentul că a trecut „multe linii roșii” cu reacția sa la incident și a avertizat că Belarusul este la un pas de un„război rece” cu adversarii săi care încearcă să-i submineze autoritatea.
„Așa cum am prezis, toți cei care ne urăsc, din țară și din străinătate și-au schimbat metodele de atacare a statului. Au trecut multe linii roșii și au trecut granițele bunului simț și moralității umane", a spus Lukashenko în fața parlamentului.
Mărturisiri sub presiune
Roman Protasevici, 26 de ani, este acuzat de regimul de la Minsk că se află în spatele unor tulburări civile, infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de închisoare.
El a fost un administrator-cheie al canalului Telegram, Nexta-Live, care a acoperit protestele care au izbucnit în Belarus după alegerile prezidențiale de anul trecut.
Un videoclip difuzat pe 24 mai de televiziunea de stat îl arată „mărturisind” că a organizat demonstrații anti-guvernamentale.
Liderii europeni spun la unison că este evident că declarațiile au fost făcute sub constrângere, mai ales că tânărul are urme evidente de lovituri pe față și pe gât, care nu pot fi ascunse nici măcar de fard.
Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat despre filmare că este îngrijorătoare, iar liderul opoziției Svetlana Țihanovskaia a spus că nu lasă nicio urmă de îndoială că „mărturisirea” a fost obținută sub constrângere și că a fost torturat înainte (din motive etice, RFE / RL a decis să nu publice înregistrarea sau să dea link către videoclip).
„A spus că a fost tratat corect, dar este în mod clar bătut și sub presiune. Nu există nicio îndoială că a fost torturat. A fost luat ostatic", a declarat Țihanovskaia într-o conferință de presă din capitala lituaniană, Vilnius.
Belarusul nu a comentat acuzația de tortură împotriva lui Roman Protasevici, dar a negat în mod constant că și-ar abuza deținuții, în ciuda dovezilor unor grupuri pentru drepturile omului care susțin contrariul.
Sofia Sapega, o tânără de 23 de ani, arestată odată cu Protasevici, era la master la Universitatea Europeană de Stat din Vilnius, Lituania. Ea a primit un mandat de arestare de două luni, a declarat avocatul ei pe 25 mai.
Într-un videoclip difuzat de canalele pro-guvernamentale Telegram, Sapega spune că este redactorul unui canal Telegram de opoziție, Cartea Neagră a Belarusului, care publică informații personale despre oficialii de securitate care îl ajută pe Lukașenko să rămână la putere.
În videoclipul difuzat miercuri, tânăra vorbește repede, se leagănă și privește în sus, ceea ce i-a determinat pe reprezentanții Opoziției să spună că și declarațiile sale par forțate.
Liderii UE au decis să elaboreze noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk pentru a interzice, printre altele, companiilor aeriene din Belarus accesul în spațiul comunitar.
Dacă toate aceste măsuri sunt puse în aplicare pe deplin, Belarusul va fi aproape complet izolat aerian, singurele zboruri care ar ajunge în țară fiind cele care trec peste granița sa de est cu Rusia.
Guvernul Letoniei, membru al UE, a anunțat că a interzis companiilor aeriene din Belarus să pătrundă în spațiul său aerian și a spus tuturor aeronavelor care aterizează sau decolează din aeroporturile sale să evite spațiul aerian din Belarus.
UE, Statele Unite, Canada și alte țări occidentale au impus deja sancțiuni împotriva regimului Lukașenko.
Opoziția din Belarus și Occidentul spun că alegerile prezidențiale din august au fost fraudate masiv și nu recunosc rezultatul, susținând că Țihanovskaia este adevăratul câștigător al votului.
Într-o declarație comună din 26 mai, Țihanovskaia, Consiliul coordonator care a fost înființat de liderii opoziției în urma alegerilor prezidențiale de anul trecut și alte grupuri pro-democrație au spus că „este unanimă evaluarea că Belarusul a devenit un ‘punct negru’ pe harta lumii ca urmare a acțiunilor nesăbuite ale regimului nelegitim”.
