Inundațiile din Germania au tras un semnal de alarmă asupra pregătirii oamenilor și autorităților când vine vorba de dezastre naturale.
Duminică dimineața, bilanțul morților de pe urma inundațiilor din Germania și Belgia se ridica la 183, cu multe alte zeci de persoane fiind date dispărute în urma viiturilor care au afectat regiunea.
La nivelul Uniunii Europene, schimbările climatice duc în continuare la o creștere din ce în ce mai mare a riscului producerii de dezastre naturale. Potrivit unui reportaj realizat de către The World Bank în 2019, în ultimele 4 decenii până la acea dată, dezastrele din regiunea UE cauzaseră pierderi economice de peste 511 miliarde de euro și curmaseră viața a mai mult de 91.000 de persoane.
În România, oamenii se confruntă cu unul dintre cele mai accentuate profiluri de risc seismic din Uniune. Totodată, România este țara cu cel mai mare număr de inundații care au avut loc pe teritoriul UE în perioada 2009 - 2019.
Conform The World Bank, peste 23 la sută din populația țării afectată de asemenea dezastre trăiește în sărăcie, acest lucru ducând la o recuperare financiară mai lungă a oamenilor.
Cum se protejează românii împotriva inundațiilor
Legea nr. 260/2008 a intrat în vigoare în martie 2009 și prevede asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren.
Pericolul ca astfel de catastrofe naturale să se petreacă este ridicat în România, ceea ce face obligatorie protejarea locuințelor prin lege. O poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) garantează acoperirea de costuri cu până la 20.000 de euro, în funcție de tipul de construcție.
Cu toate acestea, doar 1 din 5 români își au locuințele asigurate împotriva dezastrelor naturale.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Cosmin Tudor, Director pe Dezvoltare la PAID România, o societate de asigurare-reasigurare cu capital privat, spune că județele cele mai afectate de inundații sunt Brăila, Galați, Ialomița, Olt, Teleorman și Tulcea.
Toate se află sub media județeană de asigurări împotriva dezastrelor naturale, care este de aproximativ 20%.
În Olt, spre exemplu, există la momentul actual 15.071 de polițe de tip PAD în vigoare, ceea ce reprezintă un grad de cuprindere de 7,85 % din numărul total de locuințe ce pot fi asigurate. Teleorman se află la mică distanță de Olt, cu doar 8,33 % din numărul total de locuințe asigurate.
Potrivit lui Tudor, firma de asigurare este dispusă să îi ajute pe oameni să își recupereze pierderile survenite în urma inundațiilor sau a altor dezastre naturale.
„Ne deplasăm repede în zonă și facem cercetări să vedem ce putem despăgubi repede pentru că noi suntem pregătiți, avem fonduri disponibile permanent ca să îi ajutăm pe oameni”, a declarat acesta.
„În momentul în care există un dezastru natural, proprietarul locuinței afectate trebuie să deschidă un dosar de daune și să anunțe asiguratorul, care se deplasează, face o constatare și deschide un dosar de daună. În baza acestui dosar de daună se acordă despăgubirile”, a spus el.
Șansa ca pierderile financiare suferite de oameni de pe urma viiturilor să depășească 20.000 de euro sunt mici.
„Practic, la inundații, cele mai multe dosare de daună deschise în toată țara sunt plătite de PAID, de polița obligatorie. Sunt foarte puține cazuri când pagubele depășesc cei 20.000 de euro pe care îi acoperim noi.”
În cazul în care aceste costuri ar putea depăși 20.000 de euro, oamenii pot apela atunci la polița facultativă, care o completează pe cea obligatorie.
De ce nu se asigură românii împotriva dezastrelor naturale
Cosmin Tudor explică faptul că legea nu poate fi eficientă atât timp cât autoritățile locale, care se asigură că oamenii trebuie să dețină o poliță de tip PAD, nu îndeplinesc decât un rol punitiv.
„E foarte greu să aplici această lege. În momentul de față, nu sunt date amenzi pentru neexistența acestei polite, deși legea prevede o amendă între 100 și 500 de lei pentru cei care nu au încheiat această poliță. Cu toate astea, nu s-au dat amenzi până acum. Amenzile sunt puse în sarcina primăriilor. Primăria este o funcție electivă, este foarte greu să îi ceri unui primar să își amendeze electoratul.”
Rolul autorităților locale, potrivit expertului, ar trebui să fie cel de informare a publicului, în care să ajute oamenii să înțeleagă scopul benefic al asigurărilor împotriva unor astfel de dezastre naturale.
„Există exemple de bună practică. Spre exemplu, la Brașov, gradul de cuprindere a crescut semnificativ, aproape de 1,5 ori. De la puțin peste 20 la peste 35%, în urma unei acțiuni pe care primăria a făcut-o: acțiune de înștiințare prin scrisori, care informează asupra riscului absenței acestei asigurări. Atunci, foarte mulți oameni au venit și și-au făcut asigurări.”
„Oamenii au încrede în autorități. Și noi asta solicităm din partea autorităților: informați oamenii. Informați populația”, a punctat Tudor pentru Europa Liberă.
Societatea din care acesta face parte a organizat diferite campanii de-a lungul timpului, toate cu scop informativ. Au fost organizate inclusiv campanii ce adresează miturile din domeniul asigurărilor și încearcă să demonteze prejudecățile oamenilor cu privire la această industrie.
„Sunt 3 filme pe care le-am rulat atât în intregime cât și sub formă de cut-uri mici pe youtube, în care explicăm de unde provin banii prin care acoperim locuințele afectate de pe urma, să zicem, a unui cutremur”, a detaliat Cosmin Tudor.
„Unii cred că noi fugim cu banii, că vom da faliment. Le-am explicat conceptul de „reasigurare”: suntem capitalizați pentru orice fel de eveniment. Oamenii ne-au intrebat ce facem cu banii, noi le-am explicat asta într-un mod cât mai funny, cu actori, cu recuzită, cu tot ce trebuie. Facem tot posibilul să recâștigăm încrederea oamenilor.”
