Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, CNCAV, premierul și alți oficiali de rang înalt promiteau, la începutul campaniei de imunizare, atingerea unui prag optimist - 5 milioane de oameni, până la 1 iunie.
Interesul pentru vaccinare de la începutul campaniei plasa România pe primele locuri din Uniunea Europeană în clasamentul vaccinării. Numai că dorința guvernului nu a coincis cu cea a populației, iar interesul românilor pentru vaccinare a scăzut dramatic.
Dezinformarea și relaxarea, cauzele fugii de vaccin
Epidemiologul Octavian Jurma a identificat cauzele dezinteresului românilor față de vaccinare. Eșecul campaniei, fix în prag de valul al patru al pandemiei, are două cauze principale - dezinformarea care a făcut ca, în spațiul public, să circule preponderent informațiile antivacciniștilor și relaxarea.
„Campania antivaccinare a fost extrem de eficientă și s-a cuplat cu campania negaționistă împotriva măsurilor de protecție impuse de guvern, precum purtarea măștii. Cei din urmă, negaționiștii, au devenit și ei antivacciniști”, explică medicul epidemiolog și cercetătorul Octavian Jurma una din cauzele eșecului campaniei de vaccinare.
Măsurile de relaxare au fost luate fără ca țintele de vaccinare să fie atinse
Cercetătorul pune eșecul vaccinării pe măsurile de relaxare fără a se respecta țintele de vaccinare anunțate de guvern.
„Eu am atras de multe ori atenția că relaxarea inhibă vaccinarea. Dacă sunt relaxat, dacă tu - ca stat -nu te-ai străduit să oprești boala nici cu măsurile non-farmaceutice, de ce să creadă lumea atunci în măsurile farmaceutice cum este vaccinul? Aici este problema”, a spus Octavian Jurma.
„Măsurile de relaxare au continuat să fie luate chiar dacă lumea nu s-a mai vaccinat. În aceste condiții, populația a înțeles foarte clar mesajul: indiferent dacă ne vaccinăm sau nu, noi o să fim lăsați să ne relaxăm. E la fel cu un copil care e lăsat să meargă la film indiferent dacă își face temele sau nu”, continuă cercetătorul.
Influența celor care au contestat măsurile
În plus, punctează Jurma, a fost foarte puternică campania anti-măsuri de protecție, cum ar fi purtarea măștii.
„Ar fi trebuit să anticipăm rezistența oamenilor la vaccinare. Știm foarte bine că sondajele din perioada când oamenii doreau să se vaccineze arătau că jumătate dintre români sunt indeciși. Noi cu ei trebuia să vorbim de pe atunci, cu toate că mergea bine campania de vaccinare”, a explicat cercetătorul.
Centrele de vaccinare se închid
La Brașov, ultimul centru de vaccinare din municipiu, de la Căminul pentru Persoane Vârstnice, a fost închis în 15 august. Tot atunci, și-a încetat activitatea şi punctul de vaccinare din Piaţa Sfatului care avea doar program de weekend și, astfel, toate centrele deschise de Direcţia de Sănătate Publică şi Primăria Braşov şi-au desfăşurat activitatea.
În acest moment, brașovenii se mai pot vaccina doar la medicii de familie, la spitalul militar regional și la câteva cabinete aparținând unor clinici private.
Copiii pot fi vaccinați în timp util
Studiile arată că varianta Delta a coronavirusului se răspândește rapid printre copii pentru că aceștia sunt într-o proporție mare nevaccinați. „Acum, singura categorie care mai poate fi vaccinată în timp util sunt elevii. E clar că nu mai putem face nimic împotriva populației generale, e clar că nu avem timpul necesar să-i convingem să se vaccineze până să ne lovească valul patru pe care îl vedem crescând de patru săptămâni încoace”, conchide Octavian Jurma.
Pe de altă parte, medicii spun că se așteaptă ca în perioada următoare să crească îmbolnăvirile la copii.
„Ne așteptăm la o creștere a numărului de infectări la copii, tocmai din cauza faptului că tulpina Delta se răspândește acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, iar copiii sunt în această categorie”, arată medicul Diana Ionescu de la Spitalul de Copii Gomoiu din Capitală. Medicii de aici nu își pot da seama dacă cei mici sunt infectați cu varianta Delta pentru că nu au aparatura pentru așa ceva.
„Ca să putem vedea dacă e Delta trebuie să facem stereotipare și noi nu avem acest aparat. În București, știu că la Institutul Balș au aparat care să facă acest lucru”, a mai spus Diana Ionescu. Medicii spun că se așteaptă la un număr mare de copii care să fie infectați.
Stimulentele trebuie date imediat ce sunt anunțate
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, arată că pentru a crește vaccinarea, statul va oferi, din septembrie, bonuri de masă celor care se vor vaccina.
„Este bine venită anunțarea unor recompense pentru vaccinare, cum au anunțat bonurile de masă, dar era mult mai bine să o facem atunci când nu era disperat guvernul, prin februarie. Acum mai e o problemă, amânarea acestor stimulente – una zice guvernul, alta zice Ministerul Sănătății. Stimulentele trebuie introduse imediat cum sunt anunțate, pentru că altfel vom obține efectul contrar”, arată Octavian Jurma.
Sunt eficiente bonurile și loteriile ca stimulent pentru vaccinare?
Autoritățile de la București au anunțat beneficii financiare pentru cei care se vor vaccina din septembrie. Oamenii de știință arată că stimulentele financiare pot fi pragmatice și eficiente pe moment. „Dar ar trebui să fim atenți să nu confundăm eficacitatea pe termen scurt adică mai multă vaccinare acum, cu obiectivele pe termen lung - o implicare mai mare în vaccinare în viitor”, a spus lui Joshua Liao, șeful Laboratorului de Științe de Valoare și Sisteme de la Universitatea din Washington.
Un studiu al Institutului Melbourne arată că stimulentele bănești de până la 100 de dolari ar crește doar marginal ratele de vaccinare, potrivit portalului The Conversation. Cercetătorii nu sunt siguri că o sumă mai mare, precum 300 de dolari, vor face atât de mult diferența.
În plus, nici loteriile nu au eficiența scontată cu privire la ratele de vaccinare COVID. O analiză a efectelor loteriei de vaccinare din Ohio, de exemplu, nu a găsit dovezi că ar fi dus la mai mulți adulți vaccinați.
Care este situația la zi
Proporția dintre cei care se vaccinează și cei care se infectează zilnic este de aproximativ 10%, adică zilnic la 1.000 de oameni se vaccinează, iar alți 100 se infectează. Datele privind vaccinarea și numărul infectărilor zilnice din ultima săptămână arată astfel:
- 16 august 2021 – 11.863 de vaccinați cu prima doză/ 286 de cazuri noi de COVID-19
- 15 august: 5.544 de vaccinați cu prima doză / 323 de cazuri noi de coronavirus
- 14 august: 9.532 de vaccinați cu prima doză / Peste 400 de cazuri noi de COVID-19
- 13 august: 14.757 de vaccinați cu prima doză/ 383 de cazuri noi de COVID-19
- 12 august: 13.637 de vaccinați cu prima doză/ 371 de cazuri noi de COVID-19
- 11 august: 14.078 de vaccinați cu prima doză/ 326 de cazuri noi de COVID-19
- 10 august: 14.176 de vaccinați cu prima doză/ 312 de cazuri noi de COVID-19
Specialiștii spun că în ritmul acesta, înainte de începerea școlilor, am putea avea și 1.500 de infectări pe zi.
