În prima zi de mandat a noului ministru de Finanțe, instituția a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță privind înființarea unei noi bănci de stat - Banca Națională de Dezvoltare. La predarea mandatului de la Finanțe, Florin Cîțu preciza că proiectul legislativ al noii bănci de stat este în proces de avizare şi că ea va prelua atribuţii din celelalte companii financiare de stat. De organizarea noii structuri bancare ar urma să se ocupe Dan Vîlceanu.
Potrivit proiectului, „băncile de dezvoltare acționează în nume și cont propriu, prin fondurile proprii și după caz, în numele și contul statului, pe bază de mandate”. Documentul nu explică ce se întâmplă cu celelalte companii financiare de stat, cum ar fi CEC Bank, EximBank, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor, Fondul de Contragarantare, Compania Națională de Investiții, instituții financiare unde sinecurile politice ajung la sume cu multe zerouri, performanțele lor economice fiind de multe ori discutabile.
Dublarea instituțiilor
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale. El arată că ideea nu e nouă, de vreo câțiva ani se vorbește de o Bancă de Dezvoltare, fuziunea dintre Eximbank și Banca Românească având și ea un astfel de scop.
„Sunt foarte multe fonduri europene care au nevoie de cofinanțare și care au nevoie de o astfel de instituție. Ea există în multe țări europene. Din păcate, noi avem deja destule instituții financiare care pot prelua această funcție. Pe care acum le dublăm printr-o instituție complet nouă. Mai bine reformăm cele existente care au deja autorizare de la BNR și sunt sub supravegherea BNR. De exemplu, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) este cea mai apropiata ca profil de ceea ce se dorește de la Banca de Dezvoltare. Capitalizarea ei și a Eximbank era suficientă. Aceste structuri noi de stat, odată create, greu mai pot fi desființate. Nu prin instituții financiare de stat dezvoltăm România, dimpotrivă”, a declarat pentru Europa Liberă, Cristian Păun.
Finanțare publică, dar fără impact asupra bugetului
În nota de fundamentare a OUG-ului se arată că fondurile pentru funcționarea acestor instituții se asigură de la bugetul de stat. Cu toate acestea, în secțiunea „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)” a notei de fundamentare este trecută mențiunea „Actul normativ nu are impact în acest domeniu”.
Specialiștii cred că este greu de spus cât va costa un astfel de proiect.
„Depinde din ce și cum se va face capitalizarea băncii. Ca să dai credibilitate și să o faci funcțională, ar fi nevoie de câteva miliarde de euro. Care pot veni în timp. Nevoia de finanțare e mare și poate fi greu acoperită de o bancă de stat. Acest capital poate fi ulterior completat prin listare de titluri pe bursă dar e nevoie de timp pentru a câștiga încrederea investitorilor. Conteaza mult și cine și cum va administra banca. Am serioase rezerve că poate fi un succes la cum merg instituțiile financiare din România”, mai consideră profesorul Păun.
Cât se câștigă la băncile de stat
Potrivit raportului de activitate al Eximbank pe 2020, la nivelul grupului, numărul de angajați la 31 decembrie 2020 a fost de 1,491, inclusiv angajații de la Banca Românească și EximAsig - 46 salariați. Tot în 2020, cheltuielile cu salariile la nivelul grupului financiar au fost de 150.191.000 de lei, ceea ce înseamnă că salariul mediu al angajaților Eximbank este de 8.800 de lei net pe lună.
În cazul FNGCIMM SA, instituție nebancară creată în scopul susținerii activităților intreprinzătorilor, doar consiliul de administrație are 10 membri. Cei mai mulți sunt foști politicieni. Potrivit datelor oficiale, aceștia beneficiaza de o indemnizatie lunara bruta de 12.062 de lei.
Fondul de Contragarantare SA este o altă instituție financiară, condusă de un Consiliu de Supraveghere care are 7 membri și de un directorat format din 3 membri. Prin hotărâre a adunării generale a acționarilor, s-a stabilit ca membrii consiliului de supraveghere să primească o indemnizație lunară de 12.600 de lei brut, iar președintele Consiliului una de 18.900 de lei brut. Membrii directoratului primesc o indemnizație brută lunară de 25.200 de lei.
O altă problemă a noii bănci ar fi durata acreditării unei astfel de instituții bancare. „Procesul de acreditare de la BNR poate dura destul de mult. Încă nu sunt clare multe lucruri. Nu știm daca va fi management privat sau numiri politice în CA, nu știm ce se va întâmpla cu celelalte instituții care acum fac ce va face această bancă, daca vor fi desființate sau absorbite în ea, nu avem un calendar clar. E încă totul haotic”, conchide Cristian Păun.
