Linkuri accesibilitate

Calendarul moțiunii, amânat | Cîțu: Aștept revenirea la dialog | Iohannis intervine în conflict


USR PLUS depune moțiune, premierul Cîțu îi cheamă la masa negocierilor iar președintele Klaus Iohannis îi critică
USR PLUS depune moțiune, premierul Cîțu îi cheamă la masa negocierilor iar președintele Klaus Iohannis îi critică

În ciuda faptului că USR PLUS a depus moțiunea de cenzură împotriva cabinetului pe care-l conduce, premierul Florin Cîțu spune că îi așteaptă pe cei de la USR PLUS să revină la masa discuțiilor. 

UPDATE - USR PLUS a reacționat la acuzațiile președintelui Iohannis, prin vocea purtătorului de cuvânt Ionuț Moşteanu, care i-a transmis președintelui că ar trebui să cheme partidele din coaliție la Cotroceni iar premierul Florin Cîțu să facă un pas în spate pentru ca luni să poată fi votat un alt premier.

„Să ne cheme pe toţi cât Florin Cîţu să facă un pas în spate. O nouă variantă de premier. Luni votăm un nou Cabinet şi un nou premier împreună cu colegii din PNL şi UDMR şi mergem înainte şi gata, nu s-a întâmplat nimic. Punem un om responsabil să conducă acest Guvern. Asta dacă vrea să nu joace cu PNL şi vrea binele aceste ţări. Vom vedea zilele următoare ce se va întâmpla, oricum zilele premierului Cîţu la Palatul Victoria sunt numărate”, a afirmat Ionuţ Moşteanu, sâmbătă la Digi 24, citat de News.ro.

Chestionat cum vede declaraţiile premierului în care a comparat USR PLUS cu acţiunea lui Liviu Dragnea de a îşi da jos propriul Guvern, Moşteanu a răspuns: „O retorică politică. Dânsul din nou se agaţă de scaun”.

”În momentul acesta nu mai are susţinerea unei majorităţi. Aşa cum funcţionează o democraţie şi pentru a avea un premier şi Guvern trebuie susţinerea unei majorităţi parlamentare. În momentul acesta nu o mai are. Asta dacă nu s-a înţeles cu domnul Ciolacu, pentru că vedem că PSD joacă cu PNL în Birourile permanente. Cea mai simplă variantă, ca să îl parafrazez pe premierul Cîţu, era să îşi dea demisia. Acest Guvern nu poate sta într-un singur om, în premierul Cîţu. Premierul Cîţu şi-a dovedit foarte clar limitele de a conduce un Guvern, de a conduce o coaliţie, mai ales într-o perioadă complicată ca aceasta”, a completat liderul deputaţilor USR PLUS.

UPDATE: Și președintele Klaus Iohannis a intervenit pentru prima oară în scandalul din coaliție lansând un mesaj dur la adresa USR PLUS pe Facebook și nu printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale.El s-a situat de partea premierului căruia USR PLUS îi cere demisia și împotriva căruia a depus o moțiune de cenzură alături de AUR.

Iohannis spune că este „un semnal îngrijorător” că USR PLUS a format „o nouă alianță” alături de AUR ca să-l poată debarca pe Cîțu de la conducerea guvernului. Președintele spune despre alianța USR PLUS cu AUR că este „un afront adus românilor” și a cerut partidului condus de Dan Barna și Dacian Cioloș să „pună capăt acestor gesturi politice iresponsabile”.

Mesajul a fost lansat aproape simultan și de premierul Florin Cîțu, care a spus, însă, că-i așteaptă la discuții pe cei de la USR PLUS, în ciuda faptului că au dat „legitimitate unui partid extremist”. Cîțu a părut că ignoră total cerința USR PLUS de îndepărtare a sa de la conducerea guvernului, susținând că singura alianță pe care PNL o poate face pentru a guverna este doar cu USR PLUS.

„În continuare, cred că singura soluție pentru România o reprezintă această coaliție. Îi aștept să vină, să se întoarcă la masă chiar și după această moțiune, să discutăm, să găsim soluții. Cel mai simplu era să vină cu un ministru al Justiției, așa era cel mai ușor de rezolvat această criză. Au ales calea extremă și, din păcate, una tristă pentru România: să dai legitimitate unui partid extremist, așa cum este AUR”, a declarat sâmbătă dimineață premierul Florin Cîțu.

Întrebat cum comentează demersul președintelui PNL, Ludovic Orban, care a încercat înregistrarea moțiunii de cenzură a USR PLUS încă de vineri seară, Cîțu a spus că nu consideră trădare demersul său, dar bizar cu siguranță.

"Este o acțiune bizară. Nu știu dacă e trădare, dar e bizar ca președintele PNL să facă tot ce e posibil ca moțiunea USR AUR să fie dezbătută. Fiecare răspundem în fața propriei conștiințe", a spus premierul.

Adoptarea calendarului moțiunii, amânată

Calendarul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de premierul Florin Cîțu nu a putut fi stabilit nici sâmbătă, la ședința Birourilor Permanente Reunite, din cauza lipsei de cvorum. Nici cu o seară în urmă nu a fost îndeplinit cvorumul, după ce de la ședința BPR a lipsit și președintele Senatului (USR PLUS), Anca Dragu.

Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt al USR PLUS, a anunțat pe Facebook că moțiunea va fi depusă din nou, luni, la ora 12:00.

„Din nou, nu am avut cvorum la ședința Birourilor Permanente Reunite în care trebuia să stabilim calendarul moțiunii de cenzură. Au lipsit din nou liderii PNL și PSD. Pare că USL revine în forță. Domnule Ciolacu, nu era vorba că abia așteptați să îl dați jos pe Florin Cîțu din fruntea Guvernului? P.S. Mai încercăm odată, luni la 12:00”, a scris Ionuț Moșteanu pe Facebook.

Care e procedura depunerii unei moțiuni de cenzură

Conform articolului 92 din Regulamentului Camerei Deputaților și Senatului și a articolului 113 din Constituția României, o moțiune de cenzură se prezintă Birourilor Permanente ale celor două camere și va fi transmisă guvernului de președintele Camerei Deputaților în ziua depunerii sale.

La cel mult cinci zile de la depunere, moțiunea este prezentată în plenul reunit. În cel mult trei zile de la prezentarea sa în plen, moțiunea este dezbătută în ședința comună a celor două Camere ale parlamentului. Data şi locul şedinţei comune în care au loc prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii se comunică Guvernului de preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.

După ce moțiunea este prezentată de parlamentarul desemnat de inițiatori să-i dea citire, președintele ședinței comune dă cuvântul premierului sau ministrului desemnat de premier să prezinte poziția Guvernului, după care urmează intervenţii ale deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

După încheierea dezbaterilor se votează moţiunea de cenzură, prin vot secret cu bile. Preşedintele şedinţei comune anunţă rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.

Dacă moţiunea de cenzură numărul de voturi necesar pentru întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă moțiunea întrunește 234 de voturi, parlamentul îi retrage încrederea guvernului, iar acesta din urmă este demis. După demitere, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru.

Context

Ședința coaliției de vineri seară s-a încheiat după circa o oră, fără nicio înțelegere între premier și USR PLUS. După eșecul discuțiilor, liderii USR PLUS, Dacian Cioloș și Dan Barna, au anunțat că au luat decizia depunerii moțiunii de cenzură la Parlament, în aceeași seară, potrivit mandatului primit cu două ore în urmă de la Comitetul Politic al partidului.

Decizia USR PLUS a fost motivată de adoptarea în ședința de guvern de vineri seară, în lipsa miniștrilor de la USR PLUS, a Programului Național de Dezvoltare Locală 3 (PNDL 3) - „Anghel Saligny”, măr al discordiei între premierul Florin Cîțu și USR PLUS, soldat cu demiterea ministrului USR al Justiției, Stelian Ion, căruia premierul i-a imputat că a refuzat să dea aviz PNDL 3. USR PLUS a spus despre programul de dezvoltare locală că reprezintă „cel mai mare jaf din banii românilor”. Ei spun că niciun amendament al USR PLUS nu se află în forma adoptată vineri de Guvern și că „Florin Cîțu a ales să calce în picioare justiția și să legitimeze furtul din banii românilor.” Programul este destinat autorităților locale. PNL are peste 1.200 de primari, iar USR PLUS mai puțin de 60. Florin Cîțu candidează la șefia Partidului Național Liberal în mai puțin de o lună iar programul adoptat prin ordonanță de urgență va profita liderilor locali ai partidului care-și vor da votul pentru o nouă conducere a PNL.

Cei doi lideri ai USR PLUS au explicat că nu intenționează să renunțe la asocierea cu PNL și UDMR și că își doresc ca această coaliție să continue, dar fără Florin Cîțu la conducerea guvernului. Ei au spus că, cel mai probabil luni, miniștrii USR PLUS își vor da demisia din guvern dacă nu-i demite între timp premierul Florin Cîțu.

La scurt timp de la apariția textului moțiunii, intitulateDemiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, liderii AUR au revendicat mare parte din textul moțiunii.

PSD, USR PLUS și AUR au împreună 280 de parlamentari, cu mult peste numărul necesar pentru a da jos Guvernul. Președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat încă de vineri seară că partidul său va vota orice moțiune împotriva Cabinetului Cîțu, atrâgând atenția USR PLUS că încă face parte din acest guvern. Pentru ca moțiunea de cenzură să fie aprobată este nevoie de 234 de voturi.

Camera Deputaților : PSD – 110, USR – 55, AUR – 30

Senat: PSD - 47, USR - 25, AUR - 13

Potrivit textului moțiunii „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, demersul USR PLUS pornește de la premisa că guvernul Cîțu nu mai are legitimitate politică pentru că îi lipsește susținerea unei majorități parlamentare. Cu toate acestea, toate reproșurile aduse guvernului privesc doar persoana premierului: de la problemele sale din trecut până la profilul său actual, care-l arată „incapabil să iasă din logica unei gândiri înguste de partid.”

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG