UPDATE - CCR a stabilit că 15 septembrie este termenul limită până la care părțile își pot exprima punctele de vedere la cererea guvernului de soluționare a conflictului dintre Guvern și Parlament, au declarat reprezentanții CCR pentru Europa Liberă. Termenul pentru ședința de judecată se stabilește ulterior.
Guvernul a sesizat miercuri Curtea Constituțională cu privire la modul în care a fost depusă moțiunea de cenzură a USR PLUS și AUR.
Procedura parlamentară nu este însă întreruptă de această sesizare, astfel încât mâine va avea loc ședința plenului reunit al Parlamentului, în care se va da citire moțiunii de cenzură, dacă va fi cvorum de ședință.
În textul sesizării sale, premierul Florin Cîțu invocă un conflict juridic de natură constituțională care ar exista între Parlament și Guvern „născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului.”
Potrivit articolului 113 din Constituția României, o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului.
De asemenea, potrivit articolului 94 din Legea fundamentală, moțiunea de cenzură astfel inițiată se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.
Acestea sunt și argumentele autorului sesizării făcute miercuri la CCR.
„Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moțiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moțiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii. Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înțelege de ce comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiție constituțională care nu poate fi încălcată și, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior”, spun autorii sesizării la CCR.
Orban, criticat în textul sesizării. Ce vrea Florin Cîțu de la CCR
Este criticat și „comportamentul neconstituțional și neloial al Parlamentului prin Președintele Camerei Deputaților”, fără a fi citat numele lui Ludovic Orban, președintele PNL, contracandidat al lui Cîțu la șefia PNL, despre care se spune că „nu poate fi justificat prin argumentul că birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă cvorum în ședințele convocate în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie 2021.”
Aspectele legate de modul de funcționare și de organizare a celor două Camere vizează exclusiv o activitate internă, care nu reflectă raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern, spune premierul În schimb, comunicarea moțiunii de cenzură inițiate și depuse de parlamentari „este o activitate de rang constituțional, care trebuie respectată în spiritul și litera sa, ceea ce nu s-a întâmplat în speța dedusă judecății Curții Constituționale”, precizează acesta.
În concluzie, PNL cere Curții Constituționale să constate „existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte și Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului.”
„Parlamentul României, prin Președintele Camerei Deputaților, a încălcat dispozițiile constituționale cu privire la obligația comunicării moțiunii de cenzură către Guvern în aceeași zi cu depunerea acesteia, în speță în data de 3 septembrie 2021”, spune premierul Florin Cîțu, care-și asumă semnarea documentului.
De asemenea, Parlamentul României prin Președintele Camerei Deputaților, cu încălcarea Constituției și a prevederilor regulamentare, a comunicat o moțiune de cenzură inițiată și depusă cu nerespectarea condițiilor constituționale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voință a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data inițierii respectivei moțiuni de cenzură.
„Considerăm că depășirea prezentului conflict juridic de natură constituțională poate fi realizată numai prin sancționarea de către Curtea Constituțională a Parlamentului, care și-a realizat în mod abuziv competența prevăzută la art. 113 alin. 2 din Constituție. În consecință, solicităm Curții Constituționale să constate că nerespectarea prevederilor art. 113 alin. 2 din Constituție atât sub aspectul condițiilor de validitate pentru inițierea moțiunii de cenzură, cât și sub cel al obligației comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării și dezbaterii moțiunii de cenzură”, se spune în finalul documentului.
Context
Premierul Florin Cîțu a anunțat, miercuri, după ședința internă a PNL, la care Ludovic Orban nu a participat, că Guvernul va sesiza CCR pentru a se asigura că sunt respectate procedurile.
„Decizia de astăzi se referă la legalitate, nu ne opunem dreptului constituțional ca un partid care are semnăturile legale să depună o moțiune de cenzură. Să admiți că ai depus nelegal niște semnături, este inadmisibil. CCR ne poate spune dacă a fost respectată Constituția. După ce se îndeplinesc condițiile de legalitate, vedem ce facem. Ar fi o premieră, să participăm la această mascaradă și vine o decizie a CCR care spune că totul a fost ilegal. Trebuie să avem o decizie a Curții. Dacă CCR spune că a fost legal, mergem mai departe", a declarat Florin Cîțu.
De asemenea, el a amenințat că orice parlamentar care va acționa pentru dărâmarea Guvernului va sancționat.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care a convocat plenul reunit, Cîţu a replicat că situaţia va fi analizată.
„Vreau să vedem întâi dacă a încălcat statutul prin această convocare - dacă este o convocare nelegală şi este împotriva statutului şi a PNL - şi după aceea vor fi sancţiuni", a susţinut el.
În calitate de președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban a informat marți Guvernul că moțiunea de cenzură a fost depusă în Parlament. Este o etapă procedurală absolut necesară pentru traseul moțiunii de cenzură.
Tabăra Cîțu îl acuză pe premierul Orban că acționează împotriva propriului Guvern. PSD a lipsit de la toate cele patru ședințe ale Birourilor Permanente Reunite, ajutând Guvernul. USR PLUS susține că există un blat între PNL și PSD pentru menținerea lui Florin Cîțu la Palatul Victoria până la Congresul liberalilor.
Pentru a fi adoptată, moțiunea de cenzură are nevoie de 234 de voturi. Ele ar putea fi strânse dacă PSD, USR PLUS și AUR votează în bloc, fără sincope.
