Linkuri accesibilitate

Cum s-a ajuns la vacanță forțată, când ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că școlile vor fi ultimele închise


Toți elevii din România vor avea vacanță între 25 octombrie și 8 noiembrie 2021
Toți elevii din România vor avea vacanță între 25 octombrie și 8 noiembrie 2021

Anunțul președintelui că toți elevii vor lua vacanță, de luni 25 octombrie și până pe 8 noiembrie, a nemulțumit deopotrivă profesorii, elevii și părinții.

Cu toate că din punct de vedere epidemiologic școlile sunt focare de infecție, vacanța forțată e contestată de toată lumea. Principalul motiv este că școlile sunt nepregătite pentru pandemie. Testele pe bază de salivă despre care se vorbește din primăvară nu au ajuns nici acum în școli, iar licitația pentru cumpărarea lor e la început de drum.

Ministrul Educației, cel care a decuplat școlile de rata de incidență din localități pentru a ține școlile deschise, este și cel care a venit cu soluția să dea vacanță tuturor elevilor în perioada 23 octombrie-8 noiembrie.

„În cel două săptămâni sunt convins că vom avea finalizată şi achiziţia testelor pe bază de saliva. Evoluţia epidemiologică în şcoli arată că, din punct de vedere al numărului de elevi infectaţi, avem o stagnare la 16.000 de elevi şi preşcolari infectaţi, exact atâţia aveam şi cu o săptămână în urmă, deci ar trebui să fie mai mic numărul de infectări. Ne vom consulta cu experţi în epidemiologie pentru a avea răspunsul exact la întrebarea cum ar trebui să arate pentru a relua şcoala. Am anunţat nu mai târziu de 5 noiembrie, vom avea decizia de modificare a structurii anului şcolar cu precizarea că două săptămâni de vacanţă sunt maximul care poate fi recuperat prin modificarea structurii anului şcolar”, a declarat ministrul Cîmpeanu într-o intervenție la Digi24.

Situația infectărilor din școli de la începutul anului școlar arată că în fiecare săptămână numărul infectărilor a crescut
Situația infectărilor din școli de la începutul anului școlar arată că în fiecare săptămână numărul infectărilor a crescut

Din cauza infectărilor de la clasă din ultimele săptămâni, peste jumătate de milion de elevi învață în prezent online. Un număr de 16.168 de preșcolari și elevi și 5.590 de angajați din educație sunt în prezent infectați cu Covid.

Răzvan Cherecheș: Sigur nu vor ajunge aceste două săptămâni

Pentru a opri focarele din școli, era necesară oprirea mersului la școală, susține profesorul în sănătate publică Răzvan Cherecheș.

„În situația epidemiologică actuală, trebuiau urgent scoși copiii din școală. Deci, din punct de vedere epidemiologic, e o idee bună că nu mai sunt copiii în școală în următoarele două săptămâni, dar sigur nu vor ajunge aceste două săptămâni. Mai mult, astea cinci zile, până se mobilizează președintele și toată lumea, or să prelungească perioada de restricții cu cel puțin 2-3 săptămâni, adică vreo două luni tot va mai fi necesar să avem restricții”, spune Răzvan Cherecheș.

Pe de altă parte, profesorul susține că întreruperea totală a școlii ar avea sens în contextul în care ar fi oprit tot.

Profesorul Răzvan Cherecheș susține că două săptămâni de vacanță nu sunt suficiente pentru oprirea pandemiei
Profesorul Răzvan Cherecheș susține că două săptămâni de vacanță nu sunt suficiente pentru oprirea pandemiei

Ar avea sens ca întreruperea școlii să vină împreună cu un lockdown. Acum oamenii umblă pe stradă, cu o verificare teoretică a certificatelor verzi din partea autorităților, care e o poveste nemuritoare, e o modalitate din partea președintelui în a nu-și asuma responsabilitatea pentru situația în care suntem”, a mai spus Răzvan Cherecheș.

Profesorul de sănătate publică susține că se putea evita închiderea școlilor dacă se luau măsuri din timp.

„Cu această vacanță de două săptămâni am reușit să rostogolim o criză care ar fi putut fi prevenită și pregătită de la începutul verii, când deja se știa unde vom ajunge . Ministrul Educației, dar și premierul Cițu și președintele Iohannis sunt personal responsabili de morțile din familiile copiilor. Dacă ar fi pregătit școala, situația ar fi fost alta”, a prezicat Cherecheș.

Prof. Ioana Turcu: Învățământul online nu trebuia oprit

Profesorii susțin că trimiterea tuturor elevilor în vacanță, fără să facă școală online măcar cei din anii terminali nu va face decât să-i bulverseze și să-i scoată din ritm.

Ioana Turcu, profesoară de flaut la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din Capitală, spune că ea va continua să facă lecții cu elevii ei și în timpul vacanței.

„Aceste două săptămâni de vacanță înseamnă un dezastru peste alt dezastru, pentru că învățământul online nu trebuia oprit. Să le dai pauză totală acum e mult mai dăunător decât să-i fi ținut cât de cât într-o activitate online. Acum ce or să facă? Or să se plimbe pe stradă și la mall probabil”, a spus Ioana Turcu.

Pentru că mulți elevi sunt deja în urmă cu materia, încă două săptămâni de pauză îi va lăsa și mai în urmă.

„Din punct de vedere al învățământului gimnazial și liceal îi termină acum, mai ales la secțiile vocaționale -unde trebuie să muncești tot timpul, e nevoie de continuitate. Eu lucrez și în vacanțe cu ei, performanța nu se atinge decât muncind zilnic”, a mai spus Ioana Turcu.

Daniel David: Nu mi se par niște strategii bine informate științific

Cu toate că face parte de câteva luni din Consiliul Științific de la Ministerul Educației, rectorul și psihologul Daniel David de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca spune că nu a fost consultat deloc în privința măsurii de oprire a școlilor timp de două săptămâni.

„Adevărul este că nici nu vreau să comentez o măsură ca asta, pentru că nu mi se par niște strategii bine informate științific, nicio decizie care s-a luat nici la nivel social cum să facem față pandemiei, și nici derulării actului educațional nu s-a luat pe bază științifică”, își arată Daniel David nemulțumirea.

Sindicaliștii din Educație susțin că profesorii își doresc să predea online, dar decizia nu este la ei sub nicio formă.

„Predarea online oricum te afectează din punct de vedere psihic și pe noi ca dascăli și pe elevi. Știm, în egală măsură, că predarea online îi va avantaja pe copiii care provind din zonele favorizate ale sociatății, cei care au acces la internet. Vor fi total dezavantajați elevii din zonele unde nu există posibilitatea predării online. Onlineul va accentua polarizarea elevilor – între cei care au internet și cei care nu au. Iar vacanța reprezintă o măsură nediscriminatorie dar cu efecte asupra tuturor. Nu știu care este o măsură mai bună în momentul de față”, susține Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”.

Elevii și părinții nu vor prelungirea anului școlar

Elevii nu au fost întrebați dacă vor să învețe online. Ei cer consultări cu privire la modificarea structurii anului școlar pentru ca datel examenelor naționale să nu se modifice și ele ca urmare a introducerii vacanței de două săptămâni, și să nu se modifice nici data de finalizare a cursurilor în anul școlar 2021-2022.

„Pe de altă parte, solicităm ca, după cele două săptămâni de vacanță, autoritățile să asigure un cadru legal unitar și predictibil pentru funcționarea școlilor, precum și să asigure testarea non-invazivă a elevilor și a personalului din învățământ de cel puțin două ori pe săptămână, fără să mai tergiverseze în mod vădit procedura de licitație și de achiziție. Nu ne putem asuma ca, după o astfel de măsură de compromis, școlile să fie în continuare nepregătite pentru desfășurarea actului educațional față în
față”, arată elevii de la Consiliul Național al Elevilor.

Părinții de la Federația Națională a Asociațiilor de Părinți susțin că „prin eliminarea educației online, Ministerul Educației condamnă toți elevii din România la ignoranță, fără nicio bază și justificare științifică”.

Ei i-au scris președintelui o scrisoare deschisă în care vorbesc despre investițiile în tehnologie pe care le-au făcut mulți dintre părinții din România.

„Ca reprezentanți ai părinților acestor elevi, suntem profund indignați de abordarea complet discriminatorie față de elevi, familiile lor care au investit în dispozitive pentru cursuri online și față de copleșitoarea majoritate a școlilor din România care au acces la internet și tablete distribuite copiilor, cu contracte în derulare la operatorii de telefonie mobilă”, susține Iulian Cristache, președintele federației.

Părinții susțin și ei că vacanța de două săptămâni va duce la perturbarea structurii anului școlar.

„Modificarea calendarului anului şcolar prin prelungirea duratei cursurilor în vară va perturba și va face imposibilă desfășurarea întregului calendar de activități din perioada iunie-august 2022: Evaluarea Națională și Bacalaureatul (pentru care va fi, cu siguranță, nevoie de sesiuni speciale), examenele de titularizare și definitivat, mobilitatea cadrelor didactice etc. În plus, decalarea calendarului examenului de bacalaureat, îi va pune în imposibilitatea de a se încadra în calendarul internațional pe absolvenții care doresc să studieze la universități din străinătate”, mai spun părinții.

Sorin Cîmpeanu: Două săptămâni pot fi compensate, mai mult nu vor putea fi compensate

Deocamdată, nu se știe care va fi noua structura a anului școlar și când vor fi recuperate cele două săptămâni de vacanță forțată. Ministrul Educației susține că mai mult de două săptămâni de vacanță nu pot fi recuperate, dar nu știe ce va fi după 8 noiembrie din punct de vedere epidemiologic.

Sorin Cîmpeanu a declarat foarte des că școlile se închid ultimele și a dat două săptămâni de vacanță tuturor elevilor
Sorin Cîmpeanu a declarat foarte des că școlile se închid ultimele și a dat două săptămâni de vacanță tuturor elevilor

„În cursul acestei perioade vom avea consultări cu reprezentanţii elevilor și profesorilor pentru a vedea care este maniera optimă de modificare a structurii anului şcolar perioada de cursuri să nu fie diminuată, astfel încât elevii să nu înregistreze pierderi din cauza acestei vacanţe. Două săptămâni pot fi compensate, mai mult nu vor putea fi compensate. Deci, aceste două săptămâni vor începe pe 23 octombrie”, a spus Cîmpeanu într-o intervenție la B1.

Măsuri pentru combaterea pandemiei începând de luni

Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Palatul Cotroceni, după o întâlnire cu responsabilii în gestionarea pandemiei că se pregătesc restricţii pentru limitarea răspândirii virusului. Printre măsurile anunțate de președinte, măsuri pe care urmează să le ia Comitetul Național pentru Situații de Urgență și Guvernul sunt:

  • De luni, toţi elevii să intre în vacanţă două săptămâni,
  • Luni masca va deveni obligatorie peste tot.
  • Va fi restricţionată circulaţia noaptea, excepţie făcând cei vaccinaţi.
  • În timpul zilei, la majoritatea activităţilor, accesul va fi permis doar cu certificatul verde

Cum arată Structura anului școlar 2021-2022 în prezent:

Semestrul I: 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea: 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022, cu includerea programului „Școala Altfel” în perioada 8 – 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

Vacanțele elevilor sunt programate astfel:

  • 25 – 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;
  • 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;
  • 15 aprilie 2022 – 1 mai 2022: vacanța de primăvară;
  • 11 iunie 2022 – până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.
  • Prin excepție de la prevederile anterior menționate, pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.
  • Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică (exceptând clasele terminale anterior menționate), respectiv pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG