Linkuri accesibilitate

Casa Albă: Parteneriat SUA-România pentru o centrală cu cea mai nouă tehnologie nucleară civilă


Președinții român și american, Klaus Iohannis (stânga) și Joe Biden (dreapta), la summitul COP26 pentru climă. Între cele două state s-a pus bazele unui parteneriat pentru construcția unei centrale cu reactoare modulare în România.
Președinții român și american, Klaus Iohannis (stânga) și Joe Biden (dreapta), la summitul COP26 pentru climă. Între cele două state s-a pus bazele unui parteneriat pentru construcția unei centrale cu reactoare modulare în România.

Președintele SUA, Joe Biden, și președintele Klaus Iohannis au anunțat marți planurile pe care cele două țări le au pentru construcția unei centrale cu reactoare modulare (SMR), prima de acest fel în România, în parteneriat cu US NuScale Power.

Parteneriatul va aduce tehnologia SMR în România, „cea mai recentă tehnologie nucleară civilă în această parte critică a Europei”, poziționând tehnologia SUA ca lider în cursa globală pentru implementarea SMR, anunță Casa Albă.

„Cea mai recentă tehnologie nucleară civilă din Europa va fi în România. Pe lângă energie curată, prin intermediul acestui parteneriat se vor crea zeci de mii de locuri de muncă în SUA și în România. Mâine voi pleca pentru a participa la COP26, iar joi alături de Secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm, vom finaliza acordul anunțat de cei doi șefi de stat", a anunțat și ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Acordul comercial va include o uzină NuScale cu 12 module, care va crea inițial peste 6.000 de locuri de muncă în SUA și România, cu potențialul creșterii acestora la 30.000, pe măsură ce proiectul va crește. Implementarea tehnologiei SMR va contribui la creșterea unui sector energetic fără carbon și cu emisii de gaz zero.

Întrevedere Klaus Iohannis - John Kerry

Președintele Klaus Iohannis a avut marți o întrevedere cu Reprezentantul Special al președintelui SUA pentru climă și membru al Consiliului Național de Securitate al SUA, John Kerry, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice.

Discuția dintre cei doi oficiali „s-a axat pe cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea, fabricarea și utilizarea tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, s-a discutat și despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei nucleare și regenerabile, precum și în ceea ce privește stocarea energiei și electrificarea transporturilor”, a transmis Administrația Prezidențială.

Întâlnirea dintre președintele român Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al președintelui SUA pentru climă, John Kerry
Întâlnirea dintre președintele român Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al președintelui SUA pentru climă, John Kerry

România va include în sistemul național de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil.

Klaus Iohannis a spus că acest tip de colaborare pe mai multe paliere - dezvoltare de tehnologii, producție, servicii suport operare - trebuie extins și în alte domenii, în special energia regenerabilă și mobilitatea verde, transmite sursa citată.

Acord de grant intermediat de Zuckerman

În urmă cu zece luni, Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) a semnat un acord de grant cu Trade and Development Agency (USTDA), în prezența fostului ambasador SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, american de origine română, artizan al mai multor acorduri România-SUA.

Grantul acordă asistenţă tehnică României pentru dezvoltarea soluțiilor de tip SMR, iar asistenţa tehnică oferită de USTDA include tehnologia SMR în strategia naţională.

SNN a selectat compania Sargent & Lundy, cu sediul în Illinois, în vederea acordării de asistenţă. Semnarea acordului a avut loc online, iar la eveniment au participat Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica şi Todd Abrajano, directorul General şi de Operaţiuni al USTDA.

La acel moment, Zuckerman a vorbit și de oportunităţile care-i vor fi deschise României odată ce-și va dezvolta sectorul energetic.

„Grantul va oferi oportunități în domeniul energiei nucleare mult timp după finalizarea proiectului de la Cernavodă și va aduce România în poziția de a revendica rolul de lider în materie de energie nucleară în Uniunea Europeană. Având în vedere lungul istoric al României în domeniul energiei nucleare, prin eforturile sale, USTDA asigură că energia nucleară securizată va deveni un pilon și mai important în dezvoltarea economică națională a României, decenii de acum încolo.”

Totodată, Zuckerman a abordat şi tema independenţei energetice a României.

„Grantul acesta este un pas înainte spre viitorul energetic flexibil pe care România îl merită. Cred cu tărie că, având în vedere vastele surse potenţiale de energie din România, de la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră la Cernavodă, odată ce va funcţiona la parametri maximi, la energia hidroelectrică, potenţialul de a folosi energia solară şi acum, cu SMR-urile, România va fi unul din exportatorii majori de energie nu doar în Europa de Est, ci şi în întreaga Europă", a spus Zuckerman, citat de Agerpres.

Soluțiile SUA

Marți, președintele Biden a anunțat la COP26, summitul pentru climă de la Glasgow, măsuri pe care intenționează să le ia în concordanță cu viziunea sa conform căreia „abordarea crizei climatice nu este doar un imperativ, ci una dintre cele mai mari oportunități economice ale timpului nostru. Când se gândește la climă, se gândește la locuri de muncă – și știe că acțiuni decisive vor aduce economii și locuri de muncă acasă”, spune Casa Albă.

Joe Biden va dezvălui la summitul COP26 Planul de acțiune pentru reducerea emisiilor de metan din SUA, care dublează eforturile din partea guvernului de a reduce emisiile de metan, costurile consumatorilor, de a proteja lucrătorii și comunitățile, de a menține și de a crea locuri de muncă de înaltă calitate și de a promova inovația din SUA.

Președintele american își va face cunoscut și modul în care SUA colaborează cu țări din întreaga lume pentru a stimula inovarea și decarbonizarea profundă.

Este vorba de:

  • Net-Zero World – care privește decarbonizarea profundă;
  • Inițiativa privind cererea de energie curate - care va facilita o mai mare achiziție corporativă de energie regenerabilă;
  • First Movers Coalition - care va impulsiona inovarea prin trimiterea unui semnal de cerere pentru noile tehnologii de care este nevoie în industrie, aviație și transporturi grele.

Statele Unite sunt liderul economiei de energie curată a viitorului, cu inițiative într-o serie de sectoare și în toate etapele de inovare: cercetare, dezvoltare și implementare.

Departamentul de Energie raportează că, în timp ce majoritatea sectoarelor energetice și-au pierdut locurile de muncă în 2020, sectoarele care au continuat să crească pe fondul pandemiei au fost generarea eoliană, stocarea bateriilor și vehiculele hibride și electrice.

La nivel global, Agenția Internațională pentru Energie estimează că trecerea la o economie cu zero emisii de gaze, ar crea 30 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume până în 2030 în sectoarele energetice, construcții și auto, dintre care 65% vor fi locuri de muncă cu înaltă calificare.

Emisiile de metan contribuie major la schimbările climatice, motiv pentru care Biden a anunțat în septembrie că Statele Unite se alătură Uniunii Europene pentru îndeplinirea angajamentului global privind reducerea, până în 2030, a emisiilor de metan din întreaga lume cu 30% față de nivelurile din 2020.

Evenimentul oficial de lansare din a doua zi a COP-26 reunește peste 90 de guverne care s-au alăturat acum angajamentului, inclusiv 15 dintre cei mai mari 30 de emițători de metan din lume: Statele Unite, UE, Indonezia, Pakistan, Argentina, Mexic, Nigeria, Irak, Vietnam, Canada.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG