Linkuri accesibilitate

COP26, reuniunea la care se decide viitorul planetei. Lipsa de concesii a Chinei și paradoxul australian


China a continuat să construiască noi centrale electrice pe cărbune, dar promite să reducă consumul de cărbune până în 2026. (Imagine generică: centrală electrică pe cărbune)

Peste 100 de lideri mondiali se reunesc duminică la Glasgow, la reuniunea COP26, un summit destinat salvării planetei de emisiile poluante.

Evenimentul, care se desfășoară între 31 octombrie și 12 noiembrie, este de așteptat să aducă între 20.000 și 25.000 de participanți alături de politicieni și lideri de stat.

Scopul COP26 este de a aborda criza climatică, la doar câteva luni după Raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU, care a stabilit că încălzirea globală reprezintă un veritabil „cod roșu pentru umanitate”.

Prin urmare, COP26 este considerat un eveniment marcant de către participanții din întreaga lume.

Președintele SUA Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson, premierul scoțian Nicola Sturgeon, Prințul Charles, premierul israelian Naftali Bennett, premierul australian Scott Morrison, președintele turc Tayyip Erdogan, președintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau, premierul italian Mario Draghi, președintele columbian Ivan Duque, premierul suedez Stefan Lofven, președintele Elveției Guy Parmelin, președintele sud-coreean Moon Jae-in, alături de mulți alții șefi de stat sau de guvern se află pe lista participanților.

Lor li se alătură cardinalul Pietro Parolin, reprezentant al Vaticanului, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și tânăra activistă de mediu Greta Thunberg.

Kremlinul a confirmat deja oficial că președintele Vladimir Putin nu participă.

Președintele chinez Xi Jinping, lider al țării care conduce în topul poluatorilor, ar putea să nu participe în persoană, dar până în prezent China nu a informat oficial despre participarea lui Xi la summitul COP26.

Surse The Times, citate de Reuters, spuneau recent că președintele chinez l-ar fi informat oficial pe Boris Johnson că nu va participa la summit. În schimb, China va fi prezentă la nivel de ministru al Mediului și al celui mai bun specialist în domeniu pe care-l are în acest moment și care a fost reactivat recent după o pauză de trei ani.

Xi Jinping, marele absent de la COP26.
Xi Jinping, marele absent de la COP26.

Ce este COP26

Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP26, este un eveniment care aduce laolaltă lideri din toate țările lumii pentru ca aceștia să cadă de acord asupra modalităților de soluționare globală a crizei climatice.

În urmă cu 30 de ani, când liderii mondiali s-au întâlnit pentru prima oară ca să ia împreună o decizie privind schimbările climatice, ONU a invitat țările membre să semneze o convenție prin care să se angajeze că vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

De atunci, toate țările - numite „părți”, de unde și prescurtarea COP de la „conferința părților” - care au semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) s-au întâlnit în fiecare an ca să discute despre eventuale progrese și despre provocările pe care le-au întâmpinat. Singurul an în care nu a avut loc nicio reuniune a fost 2020, din cauza pandemiei de Covid.

Anul acesta, a 26-a reuniune a părților la Convenție va fi găzduită la Glasgow, în parteneriat cu Italia, între 31 octombrie și 12 noiembrie.

Activista pentru mediu Greta Thunberg va participa și ea la summitul de la Glasgow.
Activista pentru mediu Greta Thunberg va participa și ea la summitul de la Glasgow.

În timpul reuniunii, părțile vor trece în revistă progresele obținute în ceea ce privește angajamentele asumate prin Acordul de la Paris în urma căruia obiectivul global este limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius la sfârșitul secolului față de nivelul pre-industrial.

De ce tocmai 1,5 grade Celsius? Pentru că oamenii de știință susțin că menținerea încălzirii globale sub această limită reprezintă cea mai sigură cale de a salva planeta de efectele destabilizatoare ale schimbărilor climatice.

Încălzirea globală este vinovată de schimbarea, uneori ireversibilă, a modelelor pentru precipitații și a vântului din diverse zone ale globului. Tot încălzirea globală cauzează și fenomenele meteorologice extreme: valuri de căldură, inundații, incendii forestiere.

Acesta este motivul pentru care miza reuniunii din acest an este considerată foarte mare. COP26 reprezintă tocmai ocazia ca liderii lumii să acționeze împreună și rapid pentru a limita creșterea temperaturii și schimbările climatice.

Uniunea Europeană, cel mai mare contribuitor la finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice, a adoptat în luna iunie a acestui an Legea europeană a climei, care conferă caracter obligatoriu obiectivelor climatice ale UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030.

Emisiile de dioxid de carbon sunt principalul motor al schimbărilor climatice, dar nu reprezintă singura lor sursă.

Principalele țări care emit gaze cu efect de seră sunt, pe de o parte țările bogate, puternic industrializate, dar nu mai ales cele cu populație foarte numeroasă.

Spre exemplu, Germania, deși puternic industrializată, nu apare în topul făcut de Global Carbon Project și citat de Mediafax.

Apare, în schimb, China, care conduce topul emisiilor globale de carbon cu 10,17 miliarde de tone. Urmează SUA - cu 5,28 miliarde de tone și India - cu 2,62 miliarde de tone, Rusia – 1,68 miliarde de tone și Japonia – 1,11 miliarde de tone.

China participă, dar la nivel de ministru

China va fi reprezentată la summit de ministrul adjunct al Mediului, Zhao Yingmin, împreună cu experimentatul Xie Zhenhua, un veteran al domeniului, numit din nou reprezentant al țării pe chestiuni de climat, după o pauză de trei ani, transmite Wion News.

Absența preconizată a președintelui chinez Xi Jinping de la discuții ar putea indica faptul că cel mai mare producător mondial de CO2 a decis deja că nu mai are concesii de oferit la summitul ONU COP26 privind clima din Scoția, după trei angajamente majore de anul trecut, spun observatorii citați de CTV News.

„Un lucru e sigur”, a declarat Li Shuo, consilier principal pentru climă al Greenpeace la Beijing: „COP26 are nevoie de sprijin la nivel înalt din partea Chinei și a altor țări aflate în topul emisiilor de gaze.”

În schimb, premierul Indiei, Narendra Modi, aflată pe locul trei în topul țărilor campioane la emisii de gaze de seră, s-a angajat să participe la summitul COP26.

La fel ca alți lideri de țări aflate în topul poluatorilor, și el va fi supus presiunii de a se angaja să reducă mai rapid emisiile și să stabilească o dată limită pentru a atinge neutralitatea carbonului, o țintă pe care Xi a stabilit-o anul trecut pentru 2060, spre surprinderea tuturor.

Spre deosebire de liderul chinez, premierul indian Narendra Modi va participa la summitul COP26.
Spre deosebire de liderul chinez, premierul indian Narendra Modi va participa la summitul COP26.

China, însă, nu se va lăsa supusă presiunii internaționale pentru a ridica ștacheta unor obiective mai ambițioase, mai ales că se confruntă în acest moment cu o criză paralizantă a aprovizionării cu energie, a declarat un consultant de mediu pentru televiziunea canadiană.

Beijingul este „deja epuizat”, spune consultantul care a preferat să vorbească sub rezerva anonimatului dată fiind sensibilitatea subiectului. Deși nu a existat niciun anunț oficial, atât analiștii cât și sursele diplomatice spun că nici nu era de așteptat ca Xi să participe personal la COP26.

El a refuzat să participe la mai multe reuniuni la nivel înalt de la sfârșitul anului 2019, de când China a fost la originea pandemiei globale de Covid.

Liderul chinez nu a participat nici la Conferința Globală pentru Biodiversitate din Kunming/China, la începutul acestei luni.

În loc să facă mai multe concesii, prioritatea Chinei și a Indiei este să se asigure că va exista un acord de finanțare puternic, care să oblige țările mai mai bogate să-și îndeplinească angajamentul luat prin Acordul de la Paris de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an pentru țările în curs de dezvoltare ca să facă transferul de tehnologie pentru energie curată.

Xi a participat personal la summitul de la Paris din 2015.

Trei anunțuri majore

Deși nu a călătorit în afara Chinei dinainte de pandemie, Xi a făcut trei anunțuri majore privind clima pe scena internațională.

Angajamentul său neașteptat de zero net emisii a venit într-un mesaj video adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite (UNGA) în septembrie 2020. Anunțul a încurajat întreprinderile, sectoarele industriale și chiar alte țări să răspundă cu propriile planuri de acțiune.

Xi a mai spus într-un mesaj către Summitul liderilor privind clima condus de SUA, din aprilie, că China va începe să reducă consumul de cărbune până în 2026. Și s-a folosit de mesajul adresat ONU pentru a anunța încetarea imediată a finanțării cărbunelui în străinătate, element major al discordiei.

La fel ca în cazul Indiei, și pe China s-a pus presiune să adauge mai multă detentă „contribuțiilor determinate la nivel național” (NDC - obiective actualizate privind schimbările climatice, pe care trebuie să le fixeze la fiecare cinci ani ţările semnatare ale Acordului de la Paris). Ele urmează să fie anunțate înainte de începerea discuțiilor de la Glasgow.

Cu toate acestea, se așteaptă ca revizuirile să se concentreze pe implementarea obiectivelor care au fost deja anunțate, mai degrabă decât să le facă mai ambițioase.

China a subliniat în mod repetat că politicile sale climatice sunt concepute pentru a-și servi propriile priorități interne și nu vor fi niciodată făcute în detrimentul securității naționale și bunăstării publice.

Ma Jun, director al Institutului pentru Afaceri Publice și de Mediu, un grup non-guvernamental cu sediul la Beijing, care monitorizează poluarea corporativă și emisiile de gaze cu efect de seră, a declarat că China are deja destule provocări climatice și are puțină marjă de manevră pentru a merge mai departe la Glasgow.

„Cu toate angajamentele care au fost făcute, important este să facem un bilanț și să ne consolidăm eforturile”, a spus el. „Nu este suficient să punem aceste (angajamente) pe hârtie”, a adăugat el. „Trebuie să le și transpunem în acțiuni solide”.

Detalii, dar nu concesii

China a anunțat noi detalii ale planurilor sale de reducere a emisiilor, promițând că combustibilii fosili vor forma mai puțin de 20% din mixul său energetic până în 2060 și că energia curată va reprezenta 20% din energia țării până în 2025.

Noile linii directoare, anunțate de agenția de presă de stat Xinhua, nu conțin însă noi angajamente, ci mai multe detalii despre modul în care China își va atinge obiectivele deja anunțate.

Beijingul nu este, însă, pregătit să pună schimbările climatice înaintea altor obiective strategice tradiţionale, punând în pericol securitatea energetică, pe cea a lanțului de aprovizionare industrial, securitatea alimentară și pe cea a oamenilor pentru a reduce poluarea și emisiile de carbon.

Vârfuri ale clădirilor pierdute în ceața groasă din provincia Jiangsu, din estul Chinei, poluată de la centralele electrice pe cărbune - ianuarie, 2019.
Vârfuri ale clădirilor pierdute în ceața groasă din provincia Jiangsu, din estul Chinei, poluată de la centralele electrice pe cărbune - ianuarie, 2019.

China s-a confruntat cu o lipsă de energie electrică după ce prețurile cărbunelui au crescut. Drept urmare, și-a crescut producția de cărbune. Continuă să construiască noi centrale electrice pe cărbune, adăugând de trei ori mai multă energie pe cărbune în 2020 decât tot restul lumii la un loc.

Tian Yun, un economist cu sediul la Beijing, a declarat pentru Global Times, un ziar de stat, că reducerea emisiilor de carbon ar trebui să pornească de la provincii care nu depind de industriile de producție, precum Qinghai - din nord-vestul Chinei și Hainan - din sudul Chinei.

Așadar, China este dispusă să evolueze în privința climei, dar nu în detrimentul stabilității economice.

Și limbajul care pune în balanță obiectivele privind schimbările climatice cu prioritățile precum lanțul de aprovizionare și securitatea energetică este, de asemenea, îngrijorător pentru analiști. Așadar, la COP26 este puțin probabil ca China să facă angajamente semnificative.

Atunci când și-a anunțat obiectivele a făcut-o punând propriile sale condiții, nu ca urmare a presiunii țărilor occidentale, pe care le consideră obligate să acționeze având în vedere bogăția lor și emisiile lor istorice.

Australia nu-și modifică țintele

A devenit un refren obișnuit din partea guvernului australian, condus de Scott Morrison, repetat și marți, că Australia nu acționează doar asupra crizei climatice, ci face mai mult decât alte țări iar criticile pe care le primește cu privire la încălzirea globală ar fi nedrepte.

Atât Morrison, cât și ministrul Energii și al Reducerii Emisiilor, Angus Taylor, spun că emisiile naționale sunt cu aproximativ 20% mai mici decât erau în 2005, în mare parte în urma carantinei anti-Covid. Ei spun că aceasta este o performanță mult mai bună decât a altor țări; Canada și Noua Zeelandă, de pildă.

Replica, scrie The Guardian, este destinată celor care spun că Australia ar fi în urmă privind reducerea emisiilor de gaze care duc la încălzirea globală și că se situează mai degrabă alături de Rusia și Arabia Saudită, ultima având ambiția ca până în 2060 să atingă ținta de emisii nete zero, așa cum a anunțat sâmbătă la Saudi Green Initiative.

Paradoxul australian

Australia și Arabia Saudită sunt cele mai mari exportatoare de petrol, respectiv cărbune. Oamenii de știință au avertizat la unison, susținuți de lideri naționali, că omenirea trebuie să reducă emisiile de aproximativ la jumătate până în 2030 și că acest efort trebuie făcut în comun.

Guvernul Morrison are în continuare același obiectiv pentru 2030 stabilit de predecesorul Tony Abbott în urmă cu șase ani: reducerea emisiilor cu până la 26% - 28% față de nivelurile din 2005.

Premierul australian Scott Morrison
Premierul australian Scott Morrison

Deci, cum se compară performanța Australiei de până acum cu a altor țări și care sunt angajamentele sale pentru viitor?

Australia este mult mai puțin ambițioasă decât, de pildă, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană și chiar China, care și-au stabilit ținte zero.

Dintre țările dezvoltate, toate, cu excepția Noii Zeelande, au obiective semnificativ mai ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030.

Marea Britanie (68%), SUA (50%) și UE (55%) plănuiesc să reducă poluarea cu carbon de cel puțin două ori mai repede decât Australia.

Când vine vorba de performanța actuală, toate trei au înregistrat reduceri ale emisiilor în ultimul deceniu și jumătate.

Pe de altă parte, performanța Australiei depinde în mare măsură de includerea utilizării terenurilor și a silviculturii în conturile de emisii. Majoritatea guvernelor au decis reducerea ritmului în care pădurile sunt distruse din motive care nu au legătură cu schimbările climatice. Chiar dacă zone semnificative de pădure sunt încă defrișate pentru agricultură și dezvoltare în fiecare an, iar ritmul se accelerează în unele locuri, a existat o reducere generală a defrișărilor, ceea ce ajută climatul și reducerea gazelor cu efect de seră.

Numai că principala cauză a încălzirii globale este dată de folosirea combustibililor fosili. O imagine mai clară a ceea ce se întâmplă cu combustibilii fosili apare atunci când este exclusă defrișarea terenurilor din calcul. În acest caz, emisiile Australiei au crescut cu 1,7% între 2005 și 2018 – de la 524,5 milioane de tone la 553,3 milioane de tone.

Pe de altă parte, relevant în cazul Australiei este ceea ce se întâmplă la nivel de stat și teritoriu.

Fiecare stat și teritoriu și-a stabilit un obiectiv net zero. Tasmania este deja la zero. Fiecare stat are propria sa țintă pentru 2030. De exemplu, New South Wales, stat australian cu capitala la Sidney, are o țintă mai ambițioasă și decât Commonwealth: o reducere planificată la 50%.

Cu toate acestea, premierul australian a rămas neclintit pe poziții, anunțând marți că obiectivul național va rămâne neschimbat, nu doar înainte de reuniunea de la Glasgow, ci până la alegerile federale de anul viitor.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG