Mii de migranți au încercat să treacă în Polonia din Belarus în ultimele luni, după ce conflictul geopolitic dintre statul ex-sovietic și vecinii săi din UE amenință să scape de sub control.

Câțiva dintre ei au reușit să străpungă cordonul din ce în ce mai impenetrabil al armatei poloneze și să ajungă în vasta pădure care se întinde pe teritoriul celor două țări, unde temperaturile ajung sub zero grade.

Alte sute se întorc în Irak și în țări pe care speraseră să le lase în urmă.

Mulți dintre cei care au reușit să treacă granița și-au petrecut zile întregi cutreierând prin pădure.

Rămași fără provizii, uneori cu copii și rude mai în vârstă, cei mai mulți dintre ei s-au bazat pe un grup hotărât de activiști polonezi.

Aceștia și-au lăsat locurile de muncă pentru a veni din toate colțurile Poloniei și chiar din alte țări pentru a-i ajuta pe cei care, ademeniți de Lukașenko, au ajuns în Belarus pentru a trece granița UE în speranța unei vieți mai bune.

Acești voluntari fac parte dintr-o rețea de organizații nonprofit printre care se află Medici de la Frontieră, Grupul de la Graniță sau Fundația pentru Salvare.

Acestea includ medici și avocați calificați care pot oferi migranților prim ajutor și asistență în depunerea documentelor de azil. De asemenea, ei adună haine călduroase și alimente pe care le pot aduce celor blocați în pădure.

„Adunăm toate aceste lucruri pentru refugiați pentru că mulți din Polonia nu sunt de acord cu acțiunile guvernului și vor să-i ajute pe cei care au nevoie de adăpost”, a declarat șeful Fundației pentru Salvare (Fundacja Ocalenie), Piotr Bistrianin, într-un interviu pentru Current Time, la granița cu Belarus săptămâna trecută.

Guvernul polonez a adoptat o atitudine dură față de imigranții care au încercat să intre în țară din Belarus și a împins zeci dintre ei înapoi peste graniță după ce i-a prins pe partea poloneză, stârnind inclusiv nemulțumirea oficialilor europeni care reclamă încălcarea dreptului internațional.

Activiști precum Bistrianin au criticat autoritățile pentru ceea ce au numește a fi o „atitudine inumană”, dar guvernul este lăudat de naționaliștii care consideră că acesta apără țara.

La sfârșitul lunii octombrie, un grup naționalist numit Niklot, cu sediul în Bialistok, un oraș aflat la 50 de kilometri de graniță, a anunțat că va începe să patruleze în zona de frontieră pentru a sprijini campania armatei de prevenire a migrației ilegale.

„Nu vom mai sta cu mâinile în sân în timp ce un alt val de imigranți ne inundă patria-mamă din cauza legilor inepte și a activiștilor liberali de stânga”, a scris Niklot pe Facebook, într-o postare criticată pentru felul extrem de periculos în care grupul își manifestă vigilența.

Polonia spune că a înregistrat peste 35.000 de încercări de trecere ilegală a frontierei din Belarus, din august încoace.

În acest context, activiștii care îi ajută pe migranți au lucrat în condiții uneori ostile, sugerând că reacția împotriva imigrației ilegale i-a vizat direct și pe ei.

Pe 14 noiembrie, grupul Medici de la Frontieră a anunțat că își încetează activitățile în zona de frontieră, după ce mai multe vehicule parcate în fața birourilor sale din Podlasie au fost vandalizate de atacatori necunoscuți.

Imaginile de la fața locului au arătat cauciucuri tăiate, geamuri și faruri sparte și ofițeri de poliție la fața locului.

„Siguranța oamenilor noștri este prioritatea noastră”, a transmis grupul într-un comunicat.

Pe 18 noiembrie, postul de radio polonez RMF/FM a anunțat că poliția a arestat trei localnici acuzați de comiterea actelor de vandalism.

Populația din estul Poloniei este împărțită în privința crizei migrației și a modului de tratare a celor care ajung în Polonia, în ciuda eforturilor oficiale de a-i ține departe.

În satul Werstok de lângă graniță, avocatul Kamil Syller a fost pionierul unei inițiative care încurajează locuitorii să aprindă o lumină verde la intrarea în casă dacă sunt dispuși să-i ajute pe migranții care rătăcesc în căutarea hranei sau a unui refugiu.

Dar, într-un interviu acordat RFE/RL la sfârșitul lunii octombrie, Syller a spus că multor locuitori le este frică să nu atragă atenția asupra lor în cazul în care primesc vizita polițiștilor de frontieră care caută imigranți ilegali.

Iar alții sunt pur și simplu împotriva ajutorării migranților. „Cred că trebuie să fie trimiși înapoi”, a declarat un localnic care a refuzat să-și dea numele pentru Current Time, rețeaua în limba rusă condusă de Europa Liberă în cooperare cu Vocea Americii. „Nu are rost să-i acceptăm aici, va fi o luptă fără sfârșit”.

Cu toate acestea, voluntarii care îi ajută pe migranți spun că nu ostilitatea și sentimentele împotriva lor sunt principalul obstacol pe care aceștia îl au de înfrânt.

O mare parte a zonei de frontieră a fost transformată într-o zonă de excludere, doar locuitorii și membrii forțelor armate au voie să intre.

Voluntarii sunt ținuți în afara zonei și spun că nu mai au nicio putere să intervină.

„Primim mesaje de la migranți în care ne spun că le e teamă că vor muri. Ei cer în primul rând hrană, apă și îngrijire medicală”, a declarat Alicja, voluntară a Fundației pentru Salvare, care și-a dat doar prenumele, pentru Current Time.

„Dar nu putem face nimic. Câtă vreme sunt în zona graniței nu îi putem ajuta”.

Un migrant yemenit de 37 de ani, care a murit de frig și de epuizare, a fost înmormântat duminică de comunitatea musulmană de tătari din regiunea poloneză Bohoniki.

După o slujbă pe care oamenii i-au ținut-o în moscheea modestă a satului aflat la zece kilometri de granița polono-belarusă, bărbații au purtat sicriul la cimitirul aflat pe un deal cu pini.

Mostafa Morched al-Rimi a fost apoi înmormântat, în prezența fratelui său și a ambasadorului yemenit în Polonia. Mormântul său, proaspăt săpat, se află în același rând cu al altor victime ale crizei migranților.

Ministrul yemenit de Externe a anunțat sâmbătă că țara sa îi va repatria pe toți cetățenii săi blocați la graniță, opt în Belarus și nouă în Polonia.

„Este expresia respectului și solidarităţii noastre față de acest om care a murit în condiții groaznice. Este o adevărată catastrofă. Este politica care disprețuiește oamenii", a declarat pentru AFP Ryszard Mozdabaïev, un bărbat care a fugit din Crimeea ucraineană în urmă cu opt ani.

În urmă cu o săptămână, micuța comunitate de tătari musulmani a mai înmormântat un migrant, un sirian de 19 ani. Ahmed al-Hassan a murit înecat într-un râu aflat la granița dintre cele două țări, unde a fost împins de un soldat belarus.

În timp ce Hassan este îngropat la lumina torțelor într-un cimitir din Bohoniki, la mii de kilometri de casă, familia sa îndurerată din Siria urmărește înmormântarea printr-o transmisiune video, grație medicului sirian care a găsit cadavrul lui Hassan.

„Nu veți putea vedea mare lucru, dar am vrut să vă spun că suntem cu toții o familie”, le spune Kassam Shahadah rudelor în doliu. „Știu că ați vrut să-l vedeți pentru ultima oară.”

Pe ecranul strălucitor al telefonului său, o bătrână poate fi văzută plângând, iar un copil strigă în fundal.

Hassan a murit pe 19 octombrie când s-a înecat în râul Bug. Cadavrul său a fost păstrat într-o morgă din orașul polonez Bielsko Biala până la înmormântarea în Bohoniki. Comunitatea de musulmani din Bohoniki, urmași ai tătarilor care au ajuns în nord-vestul Poloniei în secolul al XIV-lea, și-a făcut o datorie de onoare din a organiza „ceremonii demne” pentru cei care au riscat tot pentru a ajunge în spațiul UE.

Migrantul sirian Youssef Atallah s-a temut că va muri în pădurea de la granița poloneză, după ce a rămas fără mâncare și apă, înghețat, nemaiputând să respire pe nas după ce i-a fost spart de un soldat belarus.

„Le-am spus că vrem să mergem înapoi în Minsk, nu vrem să mai continuăm călătoria. Ne-au spus că nu ne putem întoarce la Minsk și că să mergem în Polonia”, a povestit bărbatul, ajuns într-un final într-un centru pentru migranți din Bialistok/Polonia.

„Mă tem că vor fi în curând și alte înmormântări”, spune liderul comunității musulmane din Bohoniki, Maciej Szczesnowicz. „Este înspăimântătoare toată suferinţa acestor oameni, copii şi tineri care îndură şi plâng. Este groaznic”, a declarat pentru Euronews Maciej Szczesnowicz.

El și membrii comunității sale îi ajută pe migranți cu haine, alimente și bani, tot așa cum îi ajută pe militarii polonezi trimiși în zonă oferindu-le zilnic supă caldă.

Migranții au ajuns la granița polonă cu Belarusul după ce au fost atrași, spune comunitatea internațională, de autocratul Alexandr Lukașenko, care i-a folosit ca masă de manevră împotriva Europei. Lukașenko a pus astfel presiune pe granițele Uniunii, ca replică la sancțiunile pe care UE le-a aplicat puterii de la Minsk pentru reprimarea cu violență a protestelor Opoziției și a independenței presei. O tactică de război hibrid, a atras Lituania atenția încă din luna iunie.

Occidentul și Opoziția nu recunosc rezultatul alegerilor din august 2020, care i-au acordat al șaselea mandat consecutiv celui numit ultimul dictator al Europei.

Lukașenko se află neîntrerupt la putere din 1994. De la începerea protestelor Opoziției, zeci de mii de oameni au fost arestați iar grupurile de drepturile omului reclamă tortura și abuzuri comise de oamenii lui Lukașenko în închisoare. Toți liderii Opoziției care nu au reușit să fugă din țară au fost arestați și condamnați la pedepse grele cu închisoarea pentru culpe inexistente.

Migranții, din Siria, Irak, Yemen, Afganistan și alte țări pustiite de războaie sau de sărăcie, au ajuns în Belarus cu avionul, din Orientul Mijlociu sau Africa, încurajați de puterea de la Minsk care i-a împins apoi la granițele UE.

Flămânzi, însetați, înfrigurați, bătuți, electrocutați, cu tunurile cu apă pe ei, cei mai mulți sunt prinși acum între cele două granițe.

Pe de o parte, autoritățile belaruse îi împing să treacă granița poloneză, pe de altă parte forțele de securitate poloneze îi resping, pentru ca apoi să fie împinși înapoi de forțele belaruse.

Cel puțin 11 migranți au murit de la începutul crizei migrației de la granița belaruso-polonă, scrie presa poloneză.

Săptămâna trecută, Belarusul a început evacuarea taberelor cu migranți.

Miercuri, 17 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis pe Twitter că Uniunea Europeană va aloca 700.000 de dolari pentru hrană, pături și produse de igienă și de prim ajutor celor prinși între cele două granițe.

Anunțul survine celor două discuții telefonice pe care Angela Merkel le-a avut cu Lukeșenko despre ajutorul umanitar pe care refugiații trebuie să-l primească.

Totodată, UE a anunțat în urmă cu o săptămână o nouă serie de sancțiuni împotriva Belarusului, de astă dată pentru instrumentarea crizei migranților de la granițele UE.