Biroul Procurorului Public European (EPPO) funcționează de șase luni. Are în lucru peste 400 de anchete, din toate statele membre, al căror prejudiciu e estimat la 5 miliarde de euro. „Parchetul European este independent”, spune șefa instituției, Laura Codruța Kövesi, într-un interviul acordat Europei Libere.

Europa Liberă a vizitat EPPO la sediul central din Luxemburg și a discutat cu principalii reprezentanți ai României. Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, este procuror-șef european, Marius Bulancea coordonează unitatea de operațiuni a instituției, în timp ce Cătălin Borcoman gestionează cazurile din România instrumentatate de Parchet.

Aceștia au explicat cum funcționează EPPO, ce anchete face, care sunt problemele și cum speră să convingă autoritățile europene și naționale că un buget optim poate, dacă nu reduce infracționalitatea, cel puțin recupera prejudiciile.

Pentru România, primele dosare ar putea ajunge în instanță la începutul anului viitor. Cele mai multe cazuri vizează fraudă cu fonduri europene.

Laura Codruța Kövesi nu a dorit să vorbească despre temele legate de dosarele de la Secția Specială care o vizează sau despre decizia recentă a Înaltei Curți prin care a pierdut procesul împotriva Consiliului Superior al Magistraturii pentru gradul profesional de Parchet General. Fosta șefă a DNA a spus că prioritatea sa e să facă Parchetul European funcțional și să aibă rezultate. Are o funcție pe care și-a dorit-o și vrea să dovedească că „un român poate să conducă o instituție de top”.

„Parchetul European este independent absolut de toate autoritățile din statele membre, este independent în relația cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European, cu toate celelalte instituții ale Uniunii Europene. Procurorii care sunt numiți în EPPO sunt independenți. Presiuni vor exista. Și politice și de altă natură. Cea mai mare presiune pe care cel puțin acum o resimt este această presiune de a rezolva foarte multe dintre lucrurile care sunt necesare pentru a face acest parchet funcțional, pentru a-l transforma într-o instituție eficientă”, spune procurorul-șef european.

Procurorii europeni au în lucru în acest moment peste 400 de anchete și speră ca, până la finele anului, să întocmească și primele rechizitorii.

Din cele 22 de state membre, Parchetul European a primit dosarele în care s-au comis presupuse infracțiuni cu fonduri europene după anul 2017. Dintre acestea a putut alege pe care le va investiga. Infracțiunile care intră în atribuția Parchetului European și care au fost comise după 1 iunie 2021, data operaționalizării EPPO, sunt obligatoriu în competența Parchetului European.

Ce anchetează EPPO:

• Frauda transfrontalieră cu TVA, care implică prejudicii totale de cel puțin 10 milioane de euro și cel puțin două state membre;
• Alte tipuri de fraudă care afectează interesele financiare ale UE, cu pagube de peste 10 mii de euro;
• Corupție care afectează sau riscă să prejudicieze interesele financiare ale UE;
• Deturnarea fondurilor sau a activelor UE de către un funcționar public;
• Spălarea banilor și crima organizată;
• Alte infracțiuni indisolubil legate de una dintre categoriile anterioare;

Cazurile prezentate public până acum de EPPO includ dosare de fraudă cu TVA sau cu fonduri europene. Fraudă vamală, cu percheziții în Austria, un caz de crimă organizată și fraudă cu TVA în Germania, Italia și Bulgaria (cu 10 arestări și sechestru pe bunuri în valoare de peste 13 milioane de euro), arestări în Croația pentru fraudă cu fonduri europene, confiscări de bunuri în Italia după anchetarea fraudării unor fonduri europene pentru agricultură sau pentru dezvoltarea turismului.

Tipologia acestor prime cazuri anunțate de EPPO nu înseamnă că acesta nu investighează sau nu va investiga corupția, spune, pentru Europa Liberă, reprezentantul României în EPPO, Cătălin Borcoman. Procurorii europeni pot, de fapt, ancheta orice infracțiune conexă celor pentru care au competență.

„Strict corupția, luarea de mită, trafic de influență cum avem în România, ea nu este dată de sine stătătoare în competența Parchetului European, însă întotdeauna va fi investigată dacă apare în legătură cu infracțiuni de competența Parchetului European. În aceeași măsură, spălarea banilor, felul în care au fost obținute anumite averi de către membrii unor astfel de rețele de crimă organizată sau de fraudare a fondurilor europene”, explică Cătălin Borcoman.

Parchetul European a înregistrat, în primele 5 luni și jumătate de activitate, peste 2.000 de rapoarte, sesizări și informări de la instituții europene, de la autorități naționale, de la parchetele naționale, dar și de la persoane fizice.

Slovenia – „sabotare din interior a EPPO”

22 de state membre au acceptat să facă parte din Parchetul European. Dar nu toate par la fel de hotărâte să ajute la funcționarea acestuia. Ungaria, de exemplu, a refuzat participarea, dar are un acord de cooperare cu EPPO.

Slovenia, în schimb, a devenit membră a structurii de investigare și trimitere în judecată a cauzelor de fraudă a fondurilor europene, dar nu a numit încă un procuror delegat. Cazurile din Slovenia, dar și cele din alte țări care au conexiuni cu Slovenia, sunt blocate, spune Laura Codruța Kövesi.

[Actualizare: Colegiu EPPO a numit în 24 noiembrie doi procurori delegați din Slovenia.]

„Este o sabotare din interior a unei instituții europene și o lipsă totală de cooperare loială din partea Sloveniei. Participi la un proiect european, dar când să începi acel proiect nu propui procuror. Cum putem face noi investigații în Slovenia dacă nu avem procurori europeni delegați?”, arată Kövesi.

Procurorul-șef european spune că este problematic nu doar faptul că nu se pot face investigații în Slovenia, ci și că atitudinea acestei țări blochează cazuri transfrontaliere.

Modul de funcționare al EPPO implică schimbul de informații în timp real, printr-un sistem electronic de gestionare a cazurilor. Sistemul identifică automat legăturile dintre diverse anchete, conturi bancare, persoane sau firme anchetate în diferite țări sau cu conexiuni infracționale în alte state membre.

Sistemul electronic de gestionare a cazurilor folosit de Parchetul European a fost creat special pentru acesta. Procurorii au cerut specialiștilor IT să îl creeze în funcție de nevoile lor. E un sistem care se perfecționează din mers, dar care, spune cel care îl gestionează, procurorul român Marius Bulancea, reprezintă marele avantaj al EPPO în comparație cu parchetele naționale.

Sistemul electronic verifică automat, încrucișat, dacă în alte țări membre există date relevante într-o investigație despre:

• persoane;
• societăți comerciale;
• conturi bancare;
• mașini;
• numere de telefon;

Mai mult, explică Marius Bulancea, sistemul „notifică despre aceste lucruri cei doi procurori (...) La nivel național se vede doar o anumită parte dintr-o rețea, dintr-o activitate infracțională complexă. De fapt, când aduni bucățele și vezi ansamblul poți să abordezi cu totul altfel fenomenul infracțional. Poți să înțelegi ce se întâmplă, poți să înțelegi cine sunt oamenii din spate și poți să identifici mai bine unde se duc fondurile obținute din infracțiuni și poți să le sechestrezi cu speranța recuperării lor ulterioare”.

Șeful unității de operațiuni al EPPO adaugă că prin același sistem sunt gestionate și repartizate fluxurile de lucru. Procurorii sunt notificați imediat iar reacția lor e consemnată și transmisă imediat.

Marius Bulancea a explicat, pentru Europa Liberă, cum funcționează monitorizarea cazurilor de fraudă cu fonduri europene și care e natura celor mai frecvente infracțiuni aflate acum în investigarea EPPO.

Cazurile din România. Ce anchetează EPPO

În privința României, procurorul european Cătălin Borcoman spune că, pe lângă dosarele care au intrat automat în analiza EPPO, odată cu operaționalizarea de la 1 iunie, sesizările noi nu au venit doar de la instituții, ci și de la persoane private.

Printre cele peste 400 de anchete active, se află și cazuri care vizează România, dar procurorii europeni nu precizează câte. Cele mai multe însă, vizează fraude cu fonduri europene.

Cătălin Borcoman menționează două tipuri de infracțiuni specifice României în privința fraudelor cu bani europeni. Unul se referă la folosirea unor documente sau informații false în dosarele prin care sunt ceruți bani europeni, iar cel de-al doilea tip vizează gestionarea banilor.

De exemplu, unele sume virate unor anumiți executanți din proiect sunt „sporite” în mod incorect. „Acesta este grosul infracționalității din România. Avem, de asemenea, ca asistență acordată colegilor din alte state participante la EPPO, dosare ce vizează mari fraude transfrontaliere cu taxa pe valoare adăugată”, adaugă procurorul pentru România din cadrul Parchetului European.

Deocamdată, în cazurile referitoare la România a început urmărirea penală in rem, împotriva unor fapte, nu a unor persoane, dar procurorul Cătălin Borcoman estimează că există dosare care vor ajunge în instanțele din România la începutul anului viitor.

În instanță, actele procedurale vor fi întocmite în conformitate cu standardul național, spune procurorul european din România și nu ar trebui să apară „situații extraordinar de complicate în fața instanțelor de judecată".

„Sigur că pot fi invocate o serie întreagă de excepții, pot fi discutate o serie întreagă de noțiuni de drept. Asta se întâmplă și în practica națională. Am avut un Cod din 1968 și încă nu aveam practica unitară în 2014. Avem un Cod din 2014 și nu avem practică unitară, avem o serie de decizii ale Curții Constituționale care interpretează Codul Penal și de procedură penală. Deci, orice este posibil, dar aceste lucruri, în acest moment, ele nu pot fi în totalitate anticipate. În mod normal, respectând standardele naționale și cerințele Regulamentului nu ar trebui să existe probleme deosebite în fața instanțelor”, afirmă Cătălin Borcoman.

În opinia Laurei Codruța Kövesi, momentul ajungerii dosarelor în instanță este printre principalele provocări ale Parchetului European, pentru că se vor aplica prevederile naționale și vor exista interpretări diferite. EPPO s-a aflat până acum în fața unor instanțe doar pentru diverse autorizări, cum ar fi cea a unor percheziții, dar primele trimiteri în judecată, la nivelul întregului Parchet European, vor veni la sfârșitul acestui an.

„Sunt convinsă că vor fi foarte multe interpretări diferite, dar, spre norocul nostru, suntem lângă Curtea Europeană de Justiție și este rolul Curții Europene de Justiție să interpreteze modul în care aceste dispoziții urmează să fie aplicate”, spune aceasta.

România nu a numit toți procurorii delegați

Până la ajungerea în instanță, una dintre problemele României în relația cu Parchetul European, spune procurorul Cătălin Borcoman este faptul că autoritățile de la București nu au nominalizat încă toți procurorii prevăzuți în schema de personal a EPPO iar din patru birouri regionale sunt operaționale doar două.

„Pentru România sunt prevăzute 15 posturi de procurori europeni delegați și alte cinci posturi de rezervă, deci cu totul 20. Sunt patru centre teritoriale la București, Iași, Cluj și Timișoara. Și noi avem în acest moment doar șapte oameni. Avem cinci oameni la București și doi oameni la Iași. Este necesară, cât mai rapid, organizarea de către Ministerul Justiției a unei noi selecții (...) În prezent nu sunt decât 10 oameni care activează alături de procurori - polițiști, specialiști, grefieri și, evident, este necesar un număr cel puțin de doi polițiști la fiecare procuror”, explică Cătălin Borcoman.

Bugetul EPPO este de circa 45 de milioane de euro, iar estimările pentru 2022 sunt pentru un buget de 60 de milioane de euro. Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European au transmis semnale serioase că lucrează la această majorare, necesară pentru încă 100 de posturi pe lângă cele 120 avute în prezent.

„Acest sistem electronic de arhivare a dosarelor este un sistem IT, care trebuie să funcționeze 24 de ore din 24. Și atunci cu siguranță ne trebuie personal mai mare, care să ne asigure securitatea și integritatea acestui sistem. Avem nevoie și de mai mulți analiști și experți financiari care să ajute procurorii în investigații”, spune Laura Codruța Kövesi.

O parte a majorării bugetului ar urma să meargă spre servicii de traducere în condițiile în care Parchetul lucrează cu numeroase state membre, cu limbi oficiale diferite și are relații și cu țări terțe.

Nu doar multilingvismul este o provocare în acest moment pentru Parchetul European, ci și diferențele dintre sistemele judiciare, explică Marius Bulancea. Dacă la nivelul legislației „substanțiale”, cea care reglementează infracțiunile specifice EPPO, există un sistem unitar dat de legislația europeană comună, alte aspecte, inclusiv definiția procurorului, ridică provocări de uniformizare.

Și Laura Codruța Kövesi arată că una dintre prioritățile EPPO a fost identificarea diferențelor care există între sistemele din cele 22 de state membre, de exemplu în privința modului în care au fost implementate directivele europene în diferitele legislații naționale. Aceste diferențe au fost transmise Comisiei Europene.

„Noi constatăm că există o diferență de implementare, am constatat că există probleme atunci când Regulamentul Parchetului European a fost implementat în legislația națională și ne-ar putea crea greutăți și în acel moment am sesizat Comisia Europeană”, spune procurorul șef european.

„Completul” procurorilor

În opinia Laurei Codruța Kövesi și a procurorului pentru România, Cătălin Borcoman, pe lângă avantajul pe care îl are EPPO prin existența sistemului de evidență electronică a cazurilor, o altă parte inovativă și care își dovedește eficiență este sistemul de lucru prin așa-numitele „camere permanente”.

Procurori din trei țări diferite formează o „cameră permanentă” în care procurorul național prezintă cazurile din țara lui, după cum explică Cătălin Borcoman

Și procurorul șef european face parte dintr-o astfel de „cameră permanentă”. După cum explică Laura Codruța Kövesi, aceasta ajută nu doar la operaționalizare și eficiență, dar elimină suspiciunile că deciziile ar putea fi influențate. Este, de altfel, un sistem diferit față de cele naționale.

„Elementul de noutate pe care acest sistem de camere permanente îl aduce este faptul că avem o decizie colectivă. În România, dacă ar fi să compar pentru că e țara pe care o cunosc cel mai bine, acolo ai un procuror șef care trebuie să supravegheze 20 sau 30 de procurori. Nu la toate parchetele avem acest sistem electronic de gestionare a cazurilor sau poate între timp s-a dezvoltat, nu vreau să greșesc. Și toate deciziile pe care procurorii le iau trebuie să fie supervizate de procurorul șef sau de procurorul ierarhic superior, care de foarte multe ori este singur, poate de foarte multe ori nu are suficient timp sau alte motive. Aici, decizia este colectivă. Este nou pentru noi ca procurori, pentru că nu am fost obișnuiți să lucrăm așa”.

În privința tipului de infracțiuni pe care le vizează EPPO, Laura Codruța Kövesi spune că nu a identificat diferențe majore față de cazuri care sunt specifice unei activități naționale, dar este diferită eficiența în identificarea conexiunilor transfrontaliere, a transferurilor bancare și a bunurilor care pot fi sechestrate.

„Deja în cadrul investigațiilor noastre am sechestrat bunuri în valoare de peste 50 de milioane de euro”, spune aceasta, adăugând că acele camere permanente monitorizează inclusiv recuperarea prejudiciilor.

Parchetul European a înregistrat în primele 5 luni și jumătate de activitate peste 2.000 de rapoarte, sesizări și informări de la instituții europene, de la autorități naționale, de la parchetele naționale, dar și de la persoane fizice.

EPPO a putut alege care dosare au fost preluate de Parchetul European și în acest moment a deschis peste 400 de investigații din cele 22 de state membre. Valoarea prejudiciilor înregistrate în cele peste 400 de dosare investigate în prezent este de 5 miliarde de euro.

Europa Liberă va publica interviul pe larg cu procurorul șef european, Laura Codruța Kövesi joi, 25 noiembrie.