Linkuri accesibilitate

Video | Kövesi, șefa Parchetului European: Aveți încredere. Corupția poate fi învinsă


Laura Codruța Kövesi spune într-un interviu acordat Europei Libere că investigațiile privind fraudele cu fonduri europene depind și de bugetul pe care instituția pe care o conduce îl va avea. Pentru români are un mesaj simplu: „corupția poate fi învinsă”.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Laura Codruța Kövesi explică funcționarea Parchetului European (EPPO), cea mai nouă instituție a Uniunii Europene. Aceasta a început să funcționeze efectiv în urmă cu aproape șase luni, la 1 iunie 2021.

Laura Codruța Kovesi este singurul român care conduce o instituție europeană. Europa Liberă a vizitat-o la sediul EPPO din Luxemburg.

Între recrutări, negocieri bugetare și monitorizarea cazurilor transfrontaliere, înaltul oficial european nu ezită să spună că îi este dor de acasă și că se gândește la România în fiecare zi.

Parchetul European are deja în lucru 400 de dosare, cu prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii în valoare de 5 miliarde de euro. Anchetele vizează fraudă cu TVA, dar și pe cea cu fonduri europene, indiferent din ce program, proiect sau „axă” de finanțare.

Banii pentru revenirea după pandemie, banii pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru digitalizare sau trecerea spre energia „verde”, pot ajunge toți în atenția Parchetului European, dacă sunt folosiți în mod fraudulos.

Miza pentru Europa este una fără precedent, pentru că fondurile puse la dispoziție pentru anii următori au valori fără precedent. Până în 2027, suma pusă la dispoziția țărilor membre este de peste 2.000 de trilioane de euro.

Bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027 este de 1.211 trilioane de euro. Suma a atins acest nivel pentru că la bugetul pe termen lung al UE (2021 – 2027) în valoare de 1.211 trilioane de euro s-a adăugat un „pachet” suplimentar, NextGenerationEU, instrument temporar, conceput pentru a stimula redresarea după pandemie. Acesta are o valoare de 806,9 miliarde de euro.

În noul pachet financiar, spune Laura Codruța Kövesi, sunt „mai mulți bani, mai multă flexibilitate și mai puțină transparență, deci un risc mai mare de a avea mai multe infracțiuni în viitor”.

  • despre presiunile politice: „Sunt tot timpul și vor exista, dar suntem independenți”;
  • despre tipurile de infracțiuni anchetate: „45% din dosarele pe care le-am înregistrat sunt fraude cu fonduri europene în jur de 18 - 20% sunt cauze care vizează fraude cu TVA”;
  • despre sistemul de funcționare a EPPO: „Sistemul camerelor permanente din care fac parte câte trei procurori face să nu existe niciun fel de suspiciune că cineva interferează într-o decizie”;
  • despre prezentarea dosarelor în instanțele naționale: „Vor fi foarte multe, probabil, interpretări diferite, dar este rolul Curții Europene de Justiție să interpreteze”
  • despre istoria investigării fraudelor europene: „Am avut state membre în care se investigau mii de infracțiuni și state membre în care erau zero infracțiuni sau șase infracțiuni pe an”;
  • mesajul pentru România: „Corupția poate fi învinsă, România trece prim momente grele, important e să nu abandonăm”;

Interviul cu procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:46 0:00

Europa Liberă: Aproape jumătate de an de de EPPO. Cum este? Funcționează?

Valoarea prejudiciilor înregistrate în acest moment este de peste 5 miliarde de euro.

Laura Codruța Kövesi: „Sigur. Și funcționează chiar foarte bine. A fost un drum extrem de lung și complicat până am început operațiunile, adică până am început efectiv să înregistrăm dosare și să începem investigațiile. Eu am fost numită în urmă cu doi ani în funcția de procuror-șef european și principala mea sarcină a fost să organizez și să construiesc această nouă instituție de la zero.

Cu un grup de colegi, foarte restrâns la început, am pregătit tot ceea ce era necesar ca o instituție să funcționeze: buget, proceduri, sediu, recrutări de personal. Între timp, anul trecut au fost numiți și colegii procurori europeni, după o întârziere de câteva luni. În colegiu, împreună cu ei, am adoptat regulamentele interne, toate procedurile organizaționale și toate aceste lucruri s-au făcut într-o perioadă de pandemie, care a întârziat anumite activități.

Dar, cel mai important lucru este că la 1 iunie, așa cum ne-am propus, Parchetul European și-a început activitatea. Înseamnă că înregistrăm dosare, facem investigații și în curând sper că o să avem și trimiteri în judecată și o să avem și rezultate credibile”.

Organizarea Parchetului European

EPPO este condus de un procuror-șef, care are doi adjuncți.

Colegiul Parchetului este alcătuit din procurorul-şef european şi câte un procuror european pentru fiecare stat membru.

Camerele Permanente, care monitorizează cazurile și iau deciziile, sunt alcătuite din câte trei procurori europeni.

Procurorii naționali delegați, desfășoară anchetele specifice EPPO în țările de origine.

Europa Liberă: Ați dat deja unele cifre legate de dosare. Aveți o cifră pentru acest moment? Câte ați primit?

Laura Codruța Kövesi: Noi am primit peste două mii de rapoarte, sesizări și informări și aici mă refer la rapoarte care au venit de la instituții europene, de la autoritățile naționale, de la parchetele naționale, dar și de la persoane fizice. Sunt peste 2.000 înregistrate în acest moment, iar potrivit regulamentului avem posibilitatea să 'evocăm' anumite dosare, adică să alegem care dosare vor fi investigate de către Parchetul European.

În acest moment am deschis peste 400 de investigații în cele 22 de state membre, iar valoarea prejudiciilor înregistrate este de peste 5 miliarde de euro. (...)

Tot ceea ce se comite și se înregistrează după 1 iunie este competența obligatorie a Parchetului European.

După începerea activității EPPO, aceste dosare ne-au fost transmise și avem acest drept de a evoca, adică de a alege dacă investigăm sau nu dosarele. Iar cea de-a doua situație vizează toate faptele care au fost comise după 1 iunie anul acesta. Pentru acele dosare avem o competență obligatorie.

Deocamdată suntem în faza în care am primit toate dosarele care au fost inițial înregistrate în statele membre. Am ales o parte dintre ele pe baza unor criterii obiective adoptate în colegiul Parchetului European însă, de acum încolo, cu siguranță numărul de dosare va fi mult mai mare pentru că tot ceea ce se comite și se înregistrează după 1 iunie este competența obligatorie a Parchetului European”.

Europa Liberă: Aveți o estimare, de exemplu, anul viitor, care va fi volumul pe care îl veți lucra?

Laura Codruța Kövesi: „Da, primul document pe care l-am semnat în calitate de procuror șef european a fost o adresă către miniștrii de Justiție ai celor 22 de state membre participante la Parchetul European prin care am solicitat statistici cu privire la cauzele care cad în competența Parchetului European și care au fost înregistrate în ultimii cinci ani în statele membre.

Pe baza acestor statistici am făcut anumite evaluări care au fost foarte utile și pentru construirea bugetului și construirea schemei de personal. Estimările mele sunt că în fiecare an noi vom înregistra peste 2.000 de dosare. Dacă ne uităm doar la aceste cinci luni, constatăm că noi am înregistrat deja peste 2.000 de dosare, dar sunt convinsă că numărul acestor dosare va crește. De ce?

În primul rând pentru că începerea activității Parchetului European înseamnă și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene. Am observat că până în acest moment abordarea acestui fenomen infracțional nu era unitară, deci am avut state membre în care se investigau mii de infracțiuni și state membre în care erau zero infracțiuni sau șase infracțiuni pe an. Este imposibil și statisticile dovedesc acest lucru, înseamnă că nu a existat o abordare unitară.

Nu în toate statele membre era aceeași voință politică de a trata acest fenomen ca o prioritate.

Nu în toate statele membre era aceeași voință politică de a trata acest fenomen ca o prioritate. Nu toți procurorii în aceste state membre stabileau ca prioritate investigarea acestor infracțiuni. Nu în toate statele membre existau structuri specializate în a investiga aceste infracțiuni și mă refer în special la fraude cu fonduri europene.

În acest moment, având procurori în 22 de state membre putem spune că avem o abordare unitară. Mai mult decât atât, toate instituțiile naționale, toate autoritățile naționale vor raporta aceste suspiciuni de fraudă direct la Parchetul European ceea ce înseamnă că o să înregistrăm un număr semnificativ de dosare, dar un alt motiv este și noul pachet bugetar care a fost distribuit în ultima perioadă de timp statelor membre.

În acest pachet avem mai multe fonduri, mai multă flexibilitate, mai puțină transparență, deci un risc mai mare de a avea mai multe infracțiuni în viitor”.

Laura Codruța Kovesi spune că din 2021 ar trebui ca mai multe rechizitorii întocmite de procurorii europeni să ajungă în instanță.
Laura Codruța Kovesi spune că din 2021 ar trebui ca mai multe rechizitorii întocmite de procurorii europeni să ajungă în instanță.

Europa Liberă: Din cazurile la care Parchetul a început să lucreze deja, există o statistică legată de tipul de infracțiuni? Care sunt cele mai multe?

Laura Codruța Kövesi: „Da, cu siguranță avem statistici. Iată un alt element de noutate pe care Parchetul European îl va avea, aceste statistici pe care le putem obține oarecum ușor având un sistem electronic de gestionare a cazurilor, ceea ce înseamnă că toate dosarele sunt înregistrate într-un sistem electronic și putem genera foarte ușor statistici.

Trebuie să menționez că până acum, în anumite state membre a fost extrem de complicată obținerea unor statistici pentru că nu toate statele membre au un sistem informatic de gestionare a cazurilor. În jur de 45% din dosarele pe care le-am înregistrat sunt fraude cu fonduri europene, în jur de 18 - 20% sunt cauze care vizează fraude cu TVA.

Trebuie să spun că fraudele cu TVA care cad în competența Parchetului European vizează doar acele dosare în care prejudiciile sunt mai mari de 10 milioane de euro și sunt mai mult de două state membre implicate, deci nu orice fraudă cu TVA este investigată de Parchetul European.

Practic cauzele complexe, cauzele care au un caracter transfrontalier și în a cărui activitate infracțională s-a desfășurat pe teritoriul mai multor state membre”.

400 de dosare, cu prejudicii de peste 5 miliarde de euro
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:07 0:00

Europa Liberă: Restul sunt dosare de corupție?

Laura Codruța Kövesi: „Avem și corupție, spălare de bani, avem și fraude vamale, în general infracțiuni care sunt legate de competența principală”.

Europa Liberă: În ce măsură Parchetul primește informații din țările membre? Se bazează pe cele primite sau își dezvoltă propriile investigații, anchete, direcții?

Laura Codruța Kövesi: „Avem ambele variante. Este evident că, potrivit Regulamentului, toate autoritățile naționale, dar și instituțiile, agențiile și organismele europene au obligația, atunci când află de comiterea unei fapte care ar cădea sub competența EPPO să ne sesizeze, să ne trimită acele suspiciuni pentru a fi investigate. Apoi avem parchetele naționale, care atunci când constată că investighează un dosar care ar fi de competența EPPO ne vor trimite dosarele.

Dacă există o investigație jurnalistică putem să deschidem un dosar pe baza acestor informații apărute în spațiul public

Avem varianta de a primi sesizări și plângeri de la persoane fizice și trebuie să recunosc că aici numărul sesizărilor primite de la terțe persoane, cum le denumim noi, este extrem de ridicat.

Am primit din aproape 22 de state membre astfel de plângeri. Există pe site-ul nostru posibilitatea de a transmite direct o plângere aici în Luxemburg la structura centrală, dar, de asemenea, și în fiecare stat membru unde avem birouri. Dar avem și varianta să sesizăm din oficiu, să fim activi atunci când aflăm informații.

Spre exemplu dacă există o investigație jurnalistică putem să deschidem un dosar pe baza acestor informații apărute în spațiul public. Dar, în principal, este foarte importantă cooperarea cu statele membre. Și aici, dacă vorbim de modul în care suntem sesizați, și aici există o discrepanță destul de mare atunci când vorbim de sistemul de detectare a infracțiunilor.

Nu în toate statele membre acest sistem de detecție a acestor fraude este foarte bine dezvoltat și pus la punct. Spre norocul nostru, în România există DNA, o structură specializată care a avut birouri specializate în investigarea acestui tip de infracțiuni.

În România există, totodată, și alte autorități administrative cum este DLAF sau autoritățile de management din cadrul ministerelor, care, de-a lungul timpului, s-au specializat într-un fel și au transmis întotdeauna informații. Sistemul de detectare a infracțiunilor în România putem spune că este specializat. A existat o structură specializată care a lucrat pe acest domeniu și, cumva, acest transfer de competență a fost foarte simplu, dar nu aceeași este situația în toate statele membre.

Ce este EPPO și ce face el

Parchetul European (European Public Prosecutor's Office, EPPO) este un organism independent al Uniunii Europene, care a fost înființat în baza Tratatului de la Lisabona între 22 din cele 27 de state membre ale UE, utilizând procedura „cooperării consolidate”. Are sediul la Luxemburg.

Spre deosebire Eurojust și OLAF, Parchetul European poate efectua urmăriri penale și trimiteri în judecată. EPPO poate confisca bunuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Ungaria, Polonia, Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă la EPPO. Cooperează cu acesta pe baza unor acorduri.

Europa Liberă: Presupun că și Italia are la fel de multă activitate la nivel național, care ajunge la Parchetul European. Care ar fi o țară unde aceste structuri naționale nu sunt atât de eficiente la detectare?

Laura Codruța Kövesi: „Da, cazul colegilor italieni este cumva spectaculos. Știm cu toții că criminalitatea în Italia este extrem de diversificată, în special în ceea ce privește criminalitatea organizată și, într-adevăr, am primit foarte multe dosare complexe din Italia, dar și din Germania și din alte state membre.

Problema este cu statele membre în care nu au existat aceste structuri specializate în a investiga fraudele cu fonduri europene. Dar, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu autoritățile naționale, aceste structuri au fost create, au început să specializeze oameni și, în timp, această discrepanță între numărul de infracțiuni cu siguranță va dispărea”.

Europa Liberă: Cât de pregătiți sunt procurorii din țările membre, din cele 22, pentru infracțiunile legate de fonduri europene și separat pentru cele legate de TVA. Pentru că acolo specializarea e strictă și poate mai mare.

Laura Codruța Kövesi: „Aș putea să zic că avem procurori foarte bine pregătiți profesional, pe profiluri diferite. Avem procurori care au fost specializați doar pe fraude cu fonduri financiare, procurori care sunt specializați doar pe fraude cu TVA. Avem procurori care au fost specializați foarte mult pe cooperarea internațională.

Cea mai mare provocare este faptul că lucrăm cu 22 de legislații diferite.

În general, toate procedurile de selecție a procurorilor europeni delegați - acei procurori care lucrează în statele membre și care investighează cazurile - au fost făcute pe criterii totale de transparență și obiectivitate. Pot să spun că am văzut foarte multe CV-uri extrem de impresionante cu privire la ceea ce acești procurori au făcut în trecut.

Sunt convinsă că acest mix de profiluri va fi foarte benefic pentru EPPO, pentru că acum trebuie să avem în vedere, deși lucrăm în 22 de state membre, Parchetul European este un singur birou, deci suntem un singur birou care acționează în 22 de state membre diferite.

Cea mai mare provocare este faptul că lucrăm cu 22 de legislații diferite, deci avem 22 de coduri penale, 22 de proceduri penale, pe care trebuie să le aplicăm.

Avem colegi care provin din sisteme judiciare organizate diferit, care au culturi diferite, tradiții diferite, mentalități diferite, dar toți trebuie să acționăm ca o unică echipă. Aceasta este cea mai mare provocare. Încercăm să unificăm toate procedurile.

Procurorul-șef european spune că printre provocările funcționării EPPO se află diferențele legislative dintre statele membre și modul în care vor fi abordate dosarele europene în instanțele naționale.
Procurorul-șef european spune că printre provocările funcționării EPPO se află diferențele legislative dintre statele membre și modul în care vor fi abordate dosarele europene în instanțele naționale.

Europa Liberă: O țară membră s-ar putea aștepta la a avea recomandări din partea Parchetului European pentru modificări legislative, modificări de proceduri, un fel de parte de training și adaptare a legislației?

Laura Codruța Kövesi: „Nu neapărat în mod direct. Noi suntem în contact permanent cu Comisia Europeană. Deja am și început pentru că una dintre primele măsuri pe care le-am luat ca procuror-șef a fost să stabilim o modalitate prin care să identificăm diferențele care există între sistemele noastre.

Am constatat că există diferențe între modul în care au fost implementate directivele europene în diferitele legislații naționale.

Una dintre ele a fost, spre exemplu, modul în care sunt definite infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene din acea celebră directivă PIF [n.r. Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal], cum sunt implementate aceste dispoziții în legislația națională, cum sunt definite infracțiunile.

Pentru că e posibil să ai o cauză în care să investighezi o activitate infracțională derulată pe teritoriul a două state membre, haideți să spunem în România și în Italia, și există posibilitatea ca în România să ai o anumită definiție a infracțiunii și într-un alt stat membru să ai o altă definiție a infracțiunii și atunci cu siguranță sunt probleme.

Am constatat că există diferențe între modul în care au fost implementate directivele europene în diferitele legislații naționale, dar aceasta este principala atribuție a Comisiei Europene. Noi constatăm că există o diferență de implementare, am constatat că există probleme atunci când Regulamentul Parchetului European a fost implementat în legislația națională și ne-ar putea crea greutăți și în acel moment am sesizat Comisia Europeană.

Mai departe, Comisia Europeană se ocupă de aceste sugestii sau observații sau dispune măsurile care sunt necesare pentru ca un stat membru să implementeze directiva PIF sau alte directive sau regulamente europene în sensul în care este necesar”.

Europa Liberă: Mă gândeam la momentul în care dosarele la care lucrați vor ajunge în instanțe, în diferite instanțe, cred că acolo e o provocare.

Laura Codruța Kövesi: „Da, va fi o provocare foarte mare. Încă nu am ajuns în acel punct, haideți să spunem sută la sută. Conform regulamentului, investigațiile sunt efectuate de Parchetul European, dar dosarele vor fi trimise spre judecare instanțelor naționale.

Regulamentul are prioritate atunci când în legislația națională va fi o dispoziție care este contrară.

Noi avem la nivelul structurii centrale o interpretare a principalelor dispoziții. Însă va fi foarte interesant să vedem în momentul în care dosarele vor ajunge în instanță. Pentru că se va aplica procedura națională. Vor fi judecători naționali care vor judeca cazurile EPPO.

Cu siguranță, Regulamentul are prioritate atunci când în legislația națională va fi o dispoziție care este contrară Regulamentului sau, pur și simplu, nu există o dispoziție cu privire la situațiile pe care le putem identifica. Atunci va trebui aplicat direct Regulamentul european.

Sunt convinsă că vor fi foarte multe, probabil, interpretări diferite, dar, spre norocul nostru, suntem lângă Curtea Europeană de Justiție și este rolul Curții Europene de Justiție să interpreteze modul în care aceste dispoziții urmează să fie aplicate.

Pot să spun că în anumite dosare am ajuns cu anumite cereri în fața judecătorilor în diferite state membre și până în acest moment nu am avut probleme de interpretare diferită a dispozițiilor din Regulament. Dar, sunt convinsă că în orice activitate judiciară, probabil vor fi interpretări diferite și Curtea Europeană de Justiție va fi cea care în final va decide cum trebuie să interpretăm anumite dispoziții”.

Europa Liberă: Deci aveți dosare care deja sunt în instanță?

Laura Codruța Kövesi: „Au mers în instanță, de exemplu, pentru diverse autorizări care sunt necesare pentru percheziții sau pentru alte măsuri care sunt necesare și au fost sesizați judecătorii naționali”.

Procurorii europeni folosesc un sistem electronic de gestionare a dosarelor care semnalează legăturile dintre cazurile anchetate în diferite state membre.
Procurorii europeni folosesc un sistem electronic de gestionare a dosarelor care semnalează legăturile dintre cazurile anchetate în diferite state membre.

Europa Liberă: Nu o trimitere în judecată.

Laura Codruța Kövesi: „Deocamdată, nu. Până la sfârșitul anului estimez că vom avea și trimiteri în judecată. Unul dintre criteriile pe baza cărora noi am decis să evocăm cazuri a fost și maturitatea dosarului, adică cât de avansată este investigația. Este foarte dificil să iei un dosar în momentul în care un procuror național aproape că a finalizat dosarul. Nu mai are niciun sens să iei acel dosar pentru că trebuie să începi de la capăt și drepturile persoanelor care sunt implicate în dosar trebuie cu siguranță respectate.

Deci am încercat să evocăm acele dosare care cumva erau la început de drum, erau la început de investigație, însă în unele dintre ele colegii procurori au reușit să strângă probe într-un timp foarte scurt și cred că vom avea trimiteri până la sfârșitul anului”.

Europa Liberă: Și viteza pare mai mare în rezolvarea cazurilor. Din experiența dumneavoastră de procuror național, cum vedeți unghiul acesta de ritm mai alert de rezolvare în chestiunile europene și cu un sistem de acest gen?

Laura Codruța Kövesi a fost numită procuror-șef european în 2019. Ea are un mandat de 7 ani.
Laura Codruța Kövesi a fost numită procuror-șef european în 2019. Ea are un mandat de 7 ani.

Laura Codruța Kövesi: „Cred că depinde foarte mult și de modul în care este legislația națională. Pentru că, spre exemplu, sunt anumite state membre în care orice act al procurorului poate fi contestat iar așteptările pentru acele state membre este că procesele, investigațiile vor dura un pic mai mult.

Dacă la fiecare act pe care procurorul îl face, el poate fi contestat în instanță, cu siguranță va dura un pic mai mult. Dar avantajul foarte mare este în cazul acestor infracțiuni transfrontaliere. În primul rând din perspectiva faptului că putem identifica aceste legături. În al doilea rând, modul în care obții probe dintr-un alt stat membru este extrem de facil acum, este extrem de rapid, iar avantajul pe care Regulamentul ni-l oferă este că probele obținute în acest fel pot fi folosite direct ca probă, nu mai trebuie să desfășori alte proceduri.

Există această legătură permanentă între procurori, ceea ce ușurează foarte mult orice schimb de informații. Și sunt convinsă că în acest tip de cauze vom avea soluții mult mai rapide decât le-am fi avut anterior. Mi-amintesc din experiența mea anterioară că erau foarte multe situații în care nu puteai soluționa un dosar înainte de trei sau patru ani dacă trebuia să soliciți o comisie rogatorie în anumite state membre sau în anumite terțe state. Era mult mai dificil”.

Europa Liberă: Ar trebui acest sistem electronic preluat de statele membre, în investigațiile naționale?

Solicităm rapoarte de la procuror cu ceea ce s-a întâmplat în cursul investigației.

Laura Codruța Kövesi: „Cred că un avantaj, dacă vorbim de operativitatea în investigarea dosarelor este dat de Regulament. Pentru că avem acest sistem al camerelor permanente cu care lucrăm.

Am organizat 15 camere permanente, care au ca rol, în general, monitorizarea investigațiilor și aprobarea deciziilor care se iau într-o investigație. Spre exemplu, eu sunt într-o cameră permanentă cu un coleg din Letonia, cu un coleg din Republica Cehă și noi supervizăm dosare din Spania, din Germania, din Franța, din Bulgaria și din România.

Solicităm rapoarte de la procuror cu ceea ce s-a întâmplat în cursul investigației. Și ne putem da seama dacă procurorul a făcut investigație, nu a făcut investigație, care sunt motivele pentru care nu a finalizat dosarul. La fel, la sfârșitul investigației procurorul trebuie să propună o soluție, noi suntem cei care aprobăm.

Acest sistem de camere permanente cred că este un sistem foarte bun pentru că nu există niciun fel de suspiciune că cineva interferează într-o decizie sau cineva ar putea influența o decizie. Însă elementul de noutate pe care acest sistem de camere permanente îl aduce este faptul că avem o decizie colectivă. În România, dacă ar fi să compar pentru că e țara pe care o cunosc cel mai bine, acolo ai un procuror șef care trebuie să supravegheze 20 sau 30 de procurori.

Parchetul European, șase luni de investigare a fraudelor din UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:21 0:00

Nu la toate parchetele avem acest sistem electronic de gestionare a cazurilor sau poate între timp s-a dezvoltat, nu vreau să greșesc. Și toate deciziile pe care procurorii le iau trebuie să fie supervizate de procurorul șef sau de procurorul ierarhic superior, care de foarte multe ori este singur, poate de foarte multe ori nu are suficient timp sau alte motive.

Aici, decizia este colectivă. Este nou pentru noi ca procurori, pentru că nu am fost obișnuiți să lucrăm așa. În general procurorii, când au o investigație, iau o decizie, procurorul șef o verifică și asta este finalul procedurii. Dar aici suntem, asemănător unui complet de judecată, trei oameni care trebuie să decidem.

Aprobăm o măsură, aprobăm o soluție, stabilim dacă procurorul a întârziat în investigație sau nu. Și este un sistem care pare că funcționează foarte bine sau cel puțin până acum funcționează foarte bine”.

Europa Liberă: E vreun tip de infracțiune care să fie pentru dumneavoastră o chestiune nouă, la care nu v-ați fi gândit ca procuror național că are o asemenea amploare la nivel european?

Laura Codruța Kövesi: Ca tipologii, nu pot să spun că sunt infracțiuni noi, necunoscute, mai ales că DNA este și structura care era specializată pe aceste tipuri de infracțiuni.

Deja în cadrul investigațiilor noastre am sechestrat bunuri în valoare de peste 50 de milioane de euro.

Ceea ce este nou, este această posibilitate facilă de a identifica conexiunile transfrontaliere și nu mă refer neapărat la activitățile ilicite, dar și la transferurile financiare. Pentru că este mult mai ușor acum să identifici și să urmărești banii, să afli unde au fost transmiși.

Am creat în cadrul Parchetului European o structură la nivel central, care este formată din analiști și experți financiari și a cărei principală atribuție este aceasta. De a căuta conexiunile care există între diferitele state membre. Iar pentru cei care sunt experți financiari, ei cumva vor dubla investigația penală cu o investigație financiară pentru a putea identifica conturi, pentru a identifica bani, bunuri care pot fi sechestrate.

Deja în cadrul investigațiilor noastre am sechestrat bunuri în valoare de peste 50 de milioane de euro și cred că acesta este totuși un plus de valoare pe care Parchetul European îl va putea aduce, ajutând statele membre să recupereze mai mult din pagubele care au fost create.

Europa Liberă: Pentru România recuperarea prejudiciului a fost întotdeauna un semn de întrebare și în discuție. Funcționează mai bine lucrurile acum că există acest Parchet european?

Laura Codruța Kövesi: Cel puțin în dosarele pe care noi o să le investigăm. În toate dosarele este o prioritate recuperarea prejudiciilor sau cel puțin identificarea acelor bunuri care pot fi sechestrate în vederea confiscării. Dacă vorbim de frauda cu TVA, la nivelul Uniunii Europene toate studiile care au fost făcute recent arată că avem în fiecare an pierderi de 50-60 de miliarde de euro, doar prin frauda cu TVA.

În general, valoarea prejudiciilor este extrem de mare, dar este foarte important să recuperezi aceste prejudicii.

Recuperarea prejudiciilor în dosarele procurorilor europeni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:12 0:00

Europa Liberă: Ați menționat acești specialiști, analiști care monitorizează cazurile. Aveți suficienți analiști pentru complexitatea sistemului, care implică atât de multe țări și atât de multe sisteme diferite.

Laura Codruța Kövesi: „În acest moment nu, pentru că anul trecut noi am solicitat creșterea bugetului și obținerea unei aprobări de a angaja mai mult personal.

Nu am obținut pentru că EPPO încă nu eram operațional. Tot bugetul s-a bazat pe estimările pe care le-am putut efectua la acel moment, pe statisticile pe care le-am avut, dar după recentele discuții cu Comisia Europeană, având în vedere statisticile pe care le avem și datele concrete pe care le avem acum, sunt foarte optimistă că vom primi numărul de personal pe care noi l-am solicitat”.

La sediul din Luxemburg al EPPO lucrează în prezent 120 de persoane. Bugetul majorat de anul viitor ar permite angajarea a încă 100.
La sediul din Luxemburg al EPPO lucrează în prezent 120 de persoane. Bugetul majorat de anul viitor ar permite angajarea a încă 100.

Europa Liberă: În discuțiile și din Parlamentul European există un sentiment general că având aceste rezultate și având această valoare a pagubelor e nevoie de un buget mai mare. În mod concret, la ce vă uitați pentru anul viitor. Un buget cu cât mai mare și care ce va aduce Parchetului?

Laura Codruța Kövesi: „În prezent în bugetul nostru este undeva la 45 de milioane de euro. Aici, în Luxemburg, numărul de persoane angajate este undeva la 120 de persoane, dar incluzând și procurori europeni.

Însă trebuie clar să solicităm în jur de 100 de posturi noi, pentru că așa cum am spus avem și acest sistem electronic de arhivare a dosarelor este un sistem IT, care trebuie să funcționeze 24 de ore din 24. Și atunci cu siguranță ne trebuie personal mai mare, ne trebuie personal care să ne asigure securitatea și integritatea acestui sistem.

Avem nevoie de mai mulți analiști și experți financiari care să ajute procurorii în investigații. Pentru că aceasta va fi valoarea adăugată a Parchetului European.

Această analiză pe care noi o vom face la sediul central încercând să unim punctele din diferitele investigații la nivelul statelor membre și desigur personal adecvat în administrație, resurse umane.

Pentru că acum avem peste 90 de procurori europeni delegați numiți în 22 de state membre. Din păcate statutul procurorilor europeni delegați este un pic hibrid, este un sistem hibrid care, haideți să spunem, nu este perfect pentru ceea ce ne-am dorit noi în acest moment.

Noi plătim salariile pentru procurorii europeni delegați, iar statele membre plătesc asigurările sociale și drepturile de pensie, deci este un sistem hibrid ceea și nouă ne creează de multe ori complicații. Dar aceasta a fost rezultatul negocierii între statele membre și probabil în viitor, când regulamentul va fi modificat, noi vom propune ca acest statut să fie modificat”.

Europa Liberă: Deci vă uitați la un buget...

Laura Codruța Kövesi: „Undeva în jur de 60 de milioane de euro".

Europa Liberă: Pe termen mai lung care ar fi obiectivele?

Laura Codruța Kövesi: „E foarte dificil de spus pentru că nu există precedent pentru Parchetul European atunci când mergi într-o instituție care deja are o istorie și are un trecut este foarte ușor să faci analize. Pentru noi a fost dificilă și estimarea inițială a bugetului.

Vom continua să avem atribuții și după ce dosarul este trimis în fața instanțelor de judecată.

Într-un fel mă bucur că estimările pe care le-am făcut au fost aproape sută la sută la sută corecte, însă este foarte greu de estimat în acest moment care va fi evoluția. Cel puțin pentru anul următor putem previziona, dar pentru următorii ani este extrem de dificil de previzionat care va fi numărul de cauze, cum se va dezvolta, cât de mult vom putea identifica noi infracțiuni, cât de mult vom putea soluționa dosarele pe care acum le înregistrăm, dacă le putem soluționa într-un an sau doi ani, cât de mult vor dura dosarele în fața judecătorilor naționali.

Pentru că noi vom continua să avem atribuții și după ce dosarul este trimis în fața instanțelor de judecată. Ceea ce nu am putut previziona, spre exemplu, costurile cu traduceri, pentru că noi lucrăm cu 17 limbi diferite.

Primim sesizări și primim plângeri din 22 de state membre în 17 limbi diferite. Avem în dosarele noastre identificate conexiuni cu state neparticipante la Parchetul European sau state terțe, care vorbesc alte limbi decât cele uzuale în Uniunea Europeană și trebuie să folosim traducerile.

Deci sunt aceste costuri care, în acest moment, sunt dificil de estimat. De asemenea, și costurile cu operațiunile. Avem posibilitatea de a plăti în situații excepționale anumite costuri cu operațiunile în investigații.

În acest moment avem o estimare, dar după cinci luni de activitate este destul de dificil de spus că aceasta este suma finală pe care o avem. Deci probabil în fiecare an o să ne adaptăm resursele la ceea ce vedem că se întâmplă”.

Ungaria, Polonia, Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă la EPPO.
Ungaria, Polonia, Danemarca, Irlanda și Suedia nu participă la EPPO.

Europa Liberă: Funcționează cooperarea cu Ungaria o țară care, iată, nu a participat, dar aveți un acord?

Laura Codruța Kövesi: „Noi suntem procurori, nu intrăm în dispute politice. Am avut două sau trei întâlniri cu Procurorul General al Ungariei. Am și semnat un acord de cooperare cu Ungaria.

Am început demersuri pentru a semna aceste acorduri de cooperare cu celelalte state neparticipante la Parchetul European. Ungaria a fost prima cu care am definitivat am și semnat. Am avut câteva cazuri în care le-am trimis cereri de asistență. Deci pot să spun că până în acest moment lucrurile merg într-o direcție bună și sper că vor rămâne așa”.

Europa Liberă: Există mereu influența aceasta a politicului, în unele țări poate mai mult decât în altele. Ca procuror general european, procuror șef european, mai simțiți vreo presiune politică? Se simte la Luxemburg vreo presiune politică?

Presiuni sunt tot timpul și vor exista, dar suntem independenți.

Laura Codruța Kövesi: „Parchetul European este independent. Absolut de toate statele, autoritățile din statele membre. Este independent în relația cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European, cu toate celelalte instituții ale Uniunii Europene.

Procurorii care sunt numiți în EPPO sunt independenți. Presiuni vor exista. Și politice și de altă natură. Cea mai mare presiune pe care, cel puțin acum, o resimt este această presiune de a o rezolva foarte multe dintre lucrurile care sunt necesare pentru a face acest Parchet funcțional, pentru a o transforma într-o instituție eficientă.

Este o presiune a dosarelor care vin în fiecare zi și care trebuiesc repartizate, trebuiesc investigate de colegii noștri. Presiuni sunt tot timpul și vor exista, dar suntem independenți".

Europa Liberă: Ce vă îngrijorează cel mai mult? Uitându-vă în viitor, în următorul an, din punct de vedere al funcționării?

Laura Codruța Kövesi: Sunt multe îngrijorări pe care pot să spun că le am. Îngrijorarea mea este cu privire la faptul că nu putem să ocupăm toate pozițiile de procurori europeni delegați.

Sunt anumite state membre în care am stabilit un număr de procurori. Spre exemplu, în România, avem 20 de posturi pentru procurori europeni delegați, dar avem doar șapte procurori numiți în acest moment. Pentru că procedurile de recrutare depind foarte mult de autoritățile naționale. După ce ei sunt propuși, noi îi numim în colegiu, dar trebuie o perioadă în care să facem și o anumită pregătire cu ei.

Deci, cumva am această emoție că nu toate statele membre vor propune numărul de procurori pe care noi trebuie să îl avem în acel stat membru. Am observat că și în România au fost două interviuri pentru recrutarea procurorilor europeni. Sper că se vor mai face și alte interviuri”.

Europa Liberă: Vă e dor?

Laura Codruța Kövesi: „Mi-e dor de România în fiecare zi. Era o poveste cu ochi care râde, un ochi care plânge. Sunt foarte bucuroasă că sunt în această funcție pe care mi-am dorit-o și am muncit foarte mult să fiu aici, muncesc foarte mult și aici și sper să dovedesc că un român poate să conducă o instituție de top, împreună cu toți ceilalți colegi cu care lucrez.

Un ochi plânge pentru că nu mai sunt acasă cu familia, nu mai sunt în țara în care m-am născut, deci e greu dintr-un anumit punct de vedere. Dar, dacă ar fi să dau un mesaj pentru toți românii, e același pe care l-am spus în urmă cu câțiva ani – nu abandonați, corupția poate fi învinsă, România trece prim momente grele, important e să nu abandonăm, să mergem înainte și sunt convinsă că vor veni și lucruri bune”.

Kövesi, mesaj pentru România: „corupția poate fi învinsă"
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:23 0:00

Interviul Europa Liberă cu procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a fost realizat în 15 noiembrie, la Luxemburg.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG