Linkuri accesibilitate

Cronologia crizei politice: cele mai importante momente din ultimele trei luni


Nicolae Ciucă l-a înlocuit pe colegul lui de partid, Florin Cîțu, la șefia Executivului român după 86 de zile de criză guvernamentală. Coloratura guvernului s-a schimbat. USR a fost înlocuit de PSD.
Nicolae Ciucă l-a înlocuit pe colegul lui de partid, Florin Cîțu, la șefia Executivului român după 86 de zile de criză guvernamentală. Coloratura guvernului s-a schimbat. USR a fost înlocuit de PSD.

Criza politică de trei luni s-a suprapus cu cel mai virulent dintre valurile pandemiei de Covid care au lovit România și cu alegerile în cele două forțe politice care formau defunctul guvern Cîțu.

Criza politică a început pe 1 septembrie, după ce reprezentanții USR PLUS au boicotat ședința de guvern pentru că nu erau de acord cu modul de adoptare a programului Anghel Saligny.

În aceeași zi, premierul Florin Cîțu îl demite pe Ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, după ce acesta a refuzat aprobarea programului. Momentul coincide cu izbucnirea valului patru al pandemiei de Covid.

Demiterea lui Stelian Ion, ministrul Justiției, a fost evenimentul declanșator al crizei guvernamntale care a stăpânit România timp de trei luni
Demiterea lui Stelian Ion, ministrul Justiției, a fost evenimentul declanșator al crizei guvernamntale care a stăpânit România timp de trei luni

Principalul partid de opoziție, Partidul Social Democrat, planifica deja o moțiune de cenzură împotriva guvernului Florin Cîțu, dar nu intenționa să o depună până nu atrăgea cel puțin 234 de parlamentari. PSD avea deja un eșec care data din iunie 2021, cu prima sa moțiune de cenzură, care fusese respinsă cu doar 201 voturi „pentru”.

Pe 2 septembrie 2021 - Biroul Național Permanent al Partidului Național Liberal votează, în unanimitate, continuare sprijinului pentru Florin Cîțu în fruntea guvernului. A doua zi, USR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului alături Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - intitulată „Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă de României de a trăi!”

Să cumpănească foarte bine implicațiile asociației cu obiectivele promovate de AUR și să revină la masa dialogului cu restul coaliției de guvernare pentru a găsi o soluție pentru deblocarea situației guvernamentale
Klaus Iohannis despre moțiunea de cenzură inițiată de USR și AUR

Era momentul ca președintele Klaus Iohannis să iasă la atac. Pe 4 septembrie, șeful statului numește alianța anti-guvernamentală USR-AUR ca fiind un „afront” adus românilor, care la alegerile parlamentare din 2020 votaseră partidele de dreapta.

Pe 6 septembrie 2021 coaliția de guvernare s-a rupt. Copreședinții USR, Dan Barna și Dacian Cioloș, anunță că toți miniștrii se vor retrage din cabinet pe 7 septembrie. În aceeași zi, Florin Cîțu remaniază toți secretarii de stat, prefecții și subprefecții puși de USR PLUS.

Pe 8 septembrie 2021 - premierul Florin Cîțu reclamă la Curtea Constituțională încălcarea, de către Parlament, a dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată, depusă și comunicată guvernului moțiunea. PSD votează, în Birourile Permanente Reunite, „pentru” amânarea zilei în care se votează în parlament moțiunea până se pronunță instanța.

Lupta politică pentru șefia PNL dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost unul dintre motivele prelungirii crizei politice.
Lupta politică pentru șefia PNL dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost unul dintre motivele prelungirii crizei politice.

Criza avea să continue

  • 11 septembrie 2021: Ludovic Orban îl critică pe Florin Cîțu după ce acesta postează pe Instagram un filmuleț în care apare drept „Superman”, susținând că „are nevoie de ajutor”. A doua zi, reproșează politicienilor de la putere, inclusiv președintelui Klaus Iohannis, că au declanșat criza politică în loc să guverneze România.
  • 14 septembrie 2021: deputații USR PLUS trimit scrisori către Ludovic Orban și Anca Dragu prin care le cer convocarea unui plen reunit pentru a dezbate moțiunea de cenzură „Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă de a României de a trăi!”.
  • 15 septembrie 2021: Curtea Constituțională decide că se va pronunța asupra moțiunii de cenzură pe 28 septembrie, după congresul Partidului Național Liberal.
  • 20 septembrie 2021: Ca protest pentru amânarea continuă a votării moțiunii de cenzură în Parlament, AUR decide să intre în grevă parlamentară pe termen nelimitat.
  • 24 septembrie 2021: PSD sesizează Poliția, Jandarmeria și IGSU cu privire la organizarea congresului PNL (cu 5.000 de delegați prezenți fizic într-o zonă interioară), acuzând partidul că a asociat evenimentul cu o „producție artistică” și „activitate culturală”, într-un efort de a sfida restricțiile la adunările mari stabilite din cauza celui de-al patrulea val al pandemiei de Covid.
Congresul PNL a fost organizat cu 5000 de oameni, deși regulile în vigoare nu permiteau o astfel de adunare. Regulile de protecție împotriba Covid au fost încălcate frecvent pe perioada evenimentului.
Congresul PNL a fost organizat cu 5000 de oameni, deși regulile în vigoare nu permiteau o astfel de adunare. Regulile de protecție împotriba Covid au fost încălcate frecvent pe perioada evenimentului.
  • 25 septembrie: Congresul din 2021 al Partidului Național Liberal. Fostul președinte al PNL Ludovic Orban pierde în fața prim-ministrului în exercițiu Florin Vasile Cîțu lupta internă pentru președinția partidului.
  • 27 septembrie 2021: Ludovic Orban și-a prezentat demisia din funcția de Președintele al Camerei Deputaților. PNL a fost amendat cu 10.000 lei pentru modul în care a fost organizat congresul.
  • 28 septembrie 2021: Adrian Oroș demisionează din funcția de ministru al Agriculturii, susținând că prim-ministrul Cîțu a pus agricultura și industria alimentară pe ultimul loc, fără ca niciun proiect major să fie atașat de România la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat în ziua precedentă de Comisia Europeană. În aceeași zi, Curtea Constituțională admite plângerea lui Cîțu și recunoaște conflictul de natură constituțională dintre Parlament și Guvern.
  • 29 septembrie 2021: prim-ministrul Cîțu declară că, dacă va fi adoptată una dintre cele două moțiuni de cenzură îndreptate împotriva cabinetului său, România ar avea în consecință un guvern interimar cu abilități limitate pentru o perioadă foarte lungă de timp în mijlocul unei pandemii.
  • 30 septembrie 2021: moțiunea de cenzură „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!” este citită în Parlament la o sesiune a plenurilor reunite în Camera Deputaților.
  • 1 octombrie 2021: Dacian Cioloș este ales președinte al USR PLUS.
"Trist dar adevărat. Cuvântul care caracterizează cel mai bine România de azi este cuvântul criză"
Klaus Iohannis, după demiterea guvernului Cîțu
  • 5 octombrie 2021: Parlamentul se reunește și dezbate moțiunea depusă de PSD „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”. 281 parlamentarii au votat „pentru” moțiunea de cenzură, niciunul împotrivă. Guvernul Florin Cîțu este demis.
  • 7 octombrie 2021: președintele PSD Marcel Ciolacu anunță că va depune o plângere penală împotriva lui Florin Cîțu pentru abuz în serviciu după ce guvernul său interimar a retras un miliard de lei din Fondul de rezervă pentru alocarea primăriilor și consiliilor județene.
  • 11 octombrie 2021: Președintele Klaus Iohannis a convocat consultări cu toate partidele politice reprezentate în Parlament, în urma cărora președintele USR Dacian Cioloș este nominalizat de către Iohannis să formeze un nou guvern.
  • 19 octombrie 2021: Toți miniștrii propuși pentru un guvern minoritar de USR primesc aviz negativ din partea comisiilor de specialitate din Parlament, cu excepția Ministrului Transporturilor propus, Cătălin Drulă.
  • 20 octombrie 2021: În urma ședinței care a reunit cele două camere, Senatul și Camera Deputaților, propunerea de investire a lui Dacian Cioloș și a cabinetului său a picat cu 88 de voturi pentru, 184 împotrivă și 0 abțineri.
  • 21 octombrie 2021: Președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă să formeze un nou guvern.
Klaus Iohannis l-a desemnat de două ori pe generalul Nicolae Ciucă să formeze un nou guvern. A reușis abia după alianța cu PSD.
Klaus Iohannis l-a desemnat de două ori pe generalul Nicolae Ciucă să formeze un nou guvern. A reușis abia după alianța cu PSD.
  • 26 octombrie 2021: Nicolae Ciucă, în numele PNL, a trimis o scrisoare deschisă tuturor partidelor din Parlament în care a cerut sprijinul unui guvern minoritar PNL-UDMR; un armistițiu până după iarna anului 2021-2022, în mijlocul valului al patrulea al Pandemiei de Covid și crizei energetice.
  • 1 noiembrie: Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de premier desemnat.
  • 4 noiembrie 2021: Florin Cîțu și Marcel Ciolacu se întâlnesc în perspectiva formării unui guvern. PSD cere funcția de premier și jumătate dintre ministere.
  • 8 noiembrie 2021: în urma unei întâlniri la Vila Lac, liderii PNL decid să înceapă negocierile de formare a unui guvern cu PSD (din 70 de delegați 48 au votat pentru negocieri cu PSD, și 22 împotrivă)
  • 12 noiembrie 2021: PNL l-a dat afară pe Ludovic Orban la propunerea secretarului general al partidului Dan Vîlceanu, un susținător al lui Florin Cîțu.

Negocierile PNL-ului cu PSD intră în impas. PNL insistă să-și păstreze portofoliul de prim-ministru, Florin Cîțu însuși dorind să devină premier, în timp ce și PSD-ul a vrut să preia funcția. Se discută despre rotația biroului între cele două părți o dată la un an și jumătate, dar ambele și-au dorit să fie primele.

  • 21 noiembrie 2021: Negocierile PNL cu PSD și UDMR s-au încheiat în cele din urmă cu un rezultat pozitiv pentru formarea unui nou guvern
Poate viteza cu care am vrut eu să fac reformă a fost mult prea mare pentru cei din jurul meu
Florin Cîțu, după învestirea noului guvern condus de Nicolae Ciucă
  • 23 noiembrie 2021: președintele PSD Marcel Ciolacu este ales șef al Camerei Deputaților pentru a doua oară. Anca Dragu (USR) este revocată din poziția de Președinte al Senatului, la cererea PNL, iar Florin Cîțu este învestit în locul ei.
  • 25 noiembrie 2021: Guvernul Ciucă este învestit de Parlament cu 318 voturi pentru.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG