România nu a semnat încă Angajamentul Global privind Metanul, în ciuda susținerii acestuia de Uniunea Europeană și Statele Unite. În aceste condiții, companiile energetice din România se îndreaptă spre atingerea obiectivelor privind reducerea metanului și a altor gaze cu efect de seră cu pași extrem de lenți.

Poluarea cu metan este o problemă serioasă, spun specialiștii, dar puțin discutată în România. Datele existente arată că mai este un drum lung de parcurs până la eliminarea noxelor din aer. Emisiile fugitive, și anume pierderile de gaze, nedetectate de autorități, rămân în continuare puțin raportate, în ciuda ponderii semnificative a acestora în totalul de emisii de la nivel național. Potrivit unui raport publicat de International Energy Agency (IEA) pe anul 2020:

• Emisiile fugitive (cele mai greu detectabile și vizibile) din România atingeau valoarea de 36 de kilotone, în timp ce totalul emisiilor ajungea la 93 de kilotone;
• Dintre acestea, 13 proveneau din instalațiile de petrol și gaze on-shore, de pe uscat;

Nici la nivelul emisiilor totale, cu efect de seră, România nu stă mai bine. Potrivit unei statistici publicate de Eurostat:

• Sectorul energetic din România era responsabil, în 2019, de emiterea a 9.146.510 tone de metan – aproximativ 13% din totalul emisiilor de metan din domeniul energiei la nivelul Uniunii Europene;
• La nivel european, România era responsabilă de aproape o cincime din emisiile fugitive din industria de gaze și petrol;

Metanul, unul din gazele cu efect de seră, este mai poluant decât dioxidul de carbon de 34 de ori pe o perioadă de 100 de ani și de 86 de ori pe o perioadă de 20 de ani.

Estimările înregistrate în Inventarul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră s-au realizat până acum la nivelul „Tier 1”, conform recomandărilor Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) făcute în 2006.

Aceasta în timp ce ONG-urile transmit că ghidul IPCC a fost ultima dată actualizat în 2019 și cuprinde alte două noi niveluri (mai complexe) pentru efectuarea calculelor și raportarea emisiilor fugitive. Următorul inventar va fi realizat în conformitate cu ultimele actualizări.

În tot acest timp, obiectivele de reducere a emisiilor cu efect de seră pentru 2030 și 2050 par să fie ignorate de statul român. Acesta continuă să subvenționeze certificatele de emisii de carbon și ia în considerare, în momentul de față, sprijinirea Complexului Energetic Oltenia pentru a deschide două centrale pe bază de gaz fosil în apropierea Craiovei și la Turceni.

Bankwatch România, o asociație ce monitorizează și previne impactul proiectelor publice și private asupra mediului, critică această inițiativă și cataloghează mișcarea drept ineficientă.

Complexul Energetic Oltenia – între pierderi uriașe și centrale pe gaz de ultimă tehnologie

Potrivit unui raport publicat de organizația Bankwatch în august 2021, două dintre termocentralele ce funcționează prin arderea lignitului din apropierea Craiovei – cea de la Ișalnița și din cartierul craiovean Bariera Vâlcii – ar urma să fie convertite în unități pe bază de gaz până în 2030.

Cu toate acestea, Bankwatch transmite că emisiile de metan se regăsesc pe întreg lanțul de aprovizionare cu gaze naturale din România, de la procesul de exploatare și extragere a acestora din subteran și până la arderea lor în centrale.

Nicoleta Petrică, coordonatoarea campaniei împotriva gazelor fosile a Bankwatch România, a declarat pentru Europa Liberă că planul celor de la CE Oltenia este mult prea puțin ambițios pentru obiectivele climatice la nivel mondial.

„În analiza lor, Complexul Energetic Oltenia afirmă că emisiile de gaze cu efect de seră vor scădea cu 38% în urma acestor modificări ale structurii de producție, însă nu iau în calcul emisiile de metan fugitive și ventilate pe întregul lanț de producție care, iată, reprezintă o cantitate importantă”, a spus aceasta.

Petrică specifică faptul că, în cazul în care cei de la complexul energetic nu prevăd echiparea viitoarei infrastructuri cu ultimele tehnologii de detectare a scurgerilor de gaze, este probabil ca această conversie să producă și mai multă poluare atmosferică.

Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius, este, de asemenea, împotriva inițiativei CE Oltenia. Unitățile pe gaz propuse de compania energetică din sudul României – bazat pe o tehnologie denumită „ciclul de putere ALLAM” – sunt inspirate după o singură centrală aflată, în continuare, în stadiul de testare din orașul texan La Porte, Statele Unite.

„Ei [n.r. CE Oltenia] au invocat faptul că putem construi centrale pe gaz cu un singur ciclu, cu recuperare de dioxid de carbon. E un proiect relativ pilot. Nu e o tehnologie matură”, a explicat Stoica pentru Europa Liberă.

Conform proiectului, dioxidul de carbon urmează a fi ulterior recuperat și refolosit pentru a crea dioxid de carbon care, la rândul lui, va fi folosit să genereze încă un ciclu de producere al energiei. La final, dioxidul trebuie îngropat în depozite geologice, precum deșeurile de tip nuclear. Tehnologia pe care CE Oltenia vrea să o implementeze nu numai că se află la stadiul de testare, aceasta nu este nici măcar verificată la nivel internațional.

„Sincer, nu mă aștept ca din ce a propus CE Oltenia să se realizeze ceva – nu mi se pare realist să construim centrale de tip nou, cu recuperarea carbonului”, a explicat Mihai Stoica pentru Europa Liberă.

Ambițiile celor de la CE Oltenia par cu atât mai puțin realiste cu cât ajutoarele de stat primite de companie de-a lungul anilor pun sub semnul întrebării realizarea un proiect de o asemenea amploare. Potrivit Alexandrei Doroftei, activistă împotriva cărbunelui de la Bankwatch, compania a primit ajutor de la bugetul de stat în valoare de aproximativ 492 de milioane de euro pentru achitarea poluării și lichidității în ultimii doi ani.

„Pe lângă acestea, pentru extinderea carierelor de cărbune au fost acordate, de-a lungul timpului, mai multe milioane de euro prin hotărâri guvernamentale”, a explicat Doroftei. Acest lucru nu mai este realizabil la momentul de față ca urmare a costurilor certificatelor de emisii de carbon, care s-au scumpit foarte mult în ultimii ani.

CE Oltenia a cerut ajutor statului inclusiv pentru conversia celor două termocentrale. Comisia Europeană a început o investigație în acest sens, iar ancheta se află în desfășurare.

Soluții există, inițiativă nu prea

Cele două centrale din apropierea Craiovei nu sunt singurele care ar trebui să ridice probleme politicienilor români. CE Oltenia mai deține o altă centrală pe bază de lignit la Turceni; pentru aceasta, dar și pentru cea de la Mintia, deținută de CE Hunedoara, nu s-au găsit încă o soluție referitoare la tranziția acestora către producerea de energie verde.

„Au fost realizate mai multe evaluări ale potențialului eolian la noi în țară. Zona montană din Valea Jiului se înscrie în zonele de top, cu o viteză a vântului de peste 40 m/s, similar cu Dobrogea, însă nu există planuri în acest sens. Nu se ia în considerare electrificarea încălzirii, o măsură care ar fi ajutat locuitorii Devei, dependenți de termocentrala Mintia, oprită inclusiv din considerente de mediu - depășea de zeci de ori limitele de emisii”, a transmis aceasta pentru Europa Liberă.

Europa Liberă a trimis solicitări CE Oltenia pentru a oferi o explicație, însă nu a primit niciun răspuns.

Pierderile de metan, o problemă reală a infrastructurii de petrol și gaze

În perioada mai-iunie 2021, o investigație realizată de Clean Air Task Force (CATF) alături de Asociația 2Celsius, un ONG de mediu, a adus la iveală pierderi de emisii de metan la 49 de situri de petrol și gaze din România. Dintre acestea, 43 se aflau în subordinea OMV Petrom.

Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius, a explicat pentru Europa Liberă motivele pentru care au loc aceste pierderi.

„Infrastructura din România, iar aici ne referim la infrastructura de transport și depozitare a gazului, este veche – are între 30 și 60 de ani. Aici vorbim de Petrom, dar vorbim evident și de Transgaz, pentru că ei operează rețeaua de transmisie. Rețeaua este destul de veche și mare”.

Potrivit lui Stoica, Petrom intenționează să retragă de pe piață aproximativ 3.877 de puțuri de foraj dintr-un total de 7.500. Marea majoritate a acestora au vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, iar flaring-ul (ardere a gazului cu flacără liberă, din motive de siguranță, asociată cu extracția de petrol), se află la niveluri scăzute.

„Excesul de gaz din depozite nu este ars și, fiindcă nu îl poți vedea, acesta este ventilat. Asta înseamnă că iese pe coș; este inodor, incolor – nu-l poți vedea decât cu camera de termodetecție pe care am folosit-o”, a continuat Stoica pentru Europa Liberă.

Într-unul din episoadele sale de pe teren, acesta se afla alături de James Turitto, managerul campaniei de petrol și gaze al organizației Clean Air Task Force, în apropierea unui sit administrat de OMV Petrom. Afară plouase, iar când Turitto a îndreptat camera cu infraroșu înspre câmp, a sesizat o masă mare de gaz ce se ridica în aer.

„Calibrând camera, și-a dat seama că asta trebuie să fie o țeavă spartă în pământ”.

James Turitto i-a sesizat pe inginerii de la Petrom, care au venit cu un excavator și au început să sape. Bănuielile lui Turitto s-au adeverit în momentul în care aceștia au descoperit faptul că problema provenea de la o țeavă spartă.

Contactat de Europa Liberă, Rowan Emslie, directorul de comunicări al Clean Air Task Force, a confirmat că scurgeri similare de metan s-au produs, de asemenea, și la instalațiile OMV Petrom din Austria.

„Nu sunt sigur ce explicație detaliată a scurgerilor să dau, dar cred că practic chestia asta ține de întreținerea proastă a infrastructurii”, a transmis Emslie Europei Libere.

Mihai Stoica nu cunoaște în ce stadiu se află acum scurgerile de metan de la nivelul instalațiilor OMV Petrom. Turitto crede că e puțin probabil ca acestea să fi fost complet rezolvate între timp.

Angajații Petrom – noi tehnologii, practici vechi

Comprimarea gazului are loc în stațiile de compresare și duce de foarte multe ori la temperaturi înalte, moment în care o trapă se deschide pentru a ventila excesul de gaz, inclusiv metan.

Acest lucru previne riscul unei explozii. Echipamentele mai noi conțin tancuri prin care gazul nu trebuie ventilat, acesta fiind recuperat prin intermediul unor țevi. La anumite parcuri industriale din județul Gorj, compania a instalat echipamentele noi cu recuperare de gaz, însă angajații preferă să deschidă în continuare trapa, de teama unei explozii, a precizat Mihai Stoica.

„Acolo am văzut niște emisii mari”, a precizat directorul 2Celsius. „Tehnologia este nouă, recuperează gazul care în mod normal ar fi evacuat, dar nu este făcut training-ul pentru ingineri astfel încât să abandoneze practicile vechi cu care au fost obișnuiți de-a lungul timpului”.

OMV Petrom nu a furnizat până la această oră răspunsuri la întrebările transmise de Europa Liberă.

Reducerea emisiilor de metan este necesară pentru combaterea încălzirii globale. În acest sens, Comisia Europeană pregătește un cadru legislativ pe care îl va adopta cel mai probabil în ianuarie 2022.

Printre prevederile acestuia, se numără reducerea emisiilor de metan cu 35-37% față de anul 2005 pentru a rămâne aproape de ținta Fit for 55 – reducerea emisiilor cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și ajungerea la neutralitate climatică până în 2050.