România pierde anul din cauza evaziunii fiscale între 6 și 20 de miliarde de euro. Combaterea evaziunii este unul dintre domeniile în care statul s-a dovedit neputincios în ultimii 30 de ani. Cele mai multe produse nefiscalizate intră în România prin Portul Constanța.

Miliarde de euro care ar putea fi folosite anual pentru construcția de spitale, drumuri sau grădinițe se„pierd” la adresa reprezentată de codul poștal 900900: Portul Constanța.

Portul de la Marea Neagră este cea mai importantă poartă de intrare sau ieșire pentru produsele importate/exportate în sau din România. Aici începe evaziunea care produce pagube anuale de miliarde la bugetul public. Specialiștii fiscali cred că o treime din evaziunea fiscală din România are legătură cu portul de la Marea Neagră.

„România pierde aproape patru miliarde de euro în fiecare an din cauza evaziunii fiscale”. Estimarea aparține specialiștilor Consiliului Fiscal și a fost realizată în 2018. A fost ultima prognoză oficială a autorităților române legate de nivelul evaziunii.

„Este clar că o estimare corectă trebuie să plece de la vreo șase miliarde de euro, diferența din ultimul an între taxa pe valoare adăugată (n.r. - TVA) prognozată de Ministerul de Finanțe că va fi încasată în cursul anului și ceea ce se încasează după 12 luni”, spune un expert fiscal pentru Europa Liberă.

Evaziunea, evaluată de noul ministru al Finanțelor

Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, considera în luna mai că evaziunea nu ar fi de șase miliarde, ci de trei ori și ceva mai mare: 20 de miliarde de euro.

„Dar de ce nu faci consolidarea fiscală, cum spune domnul Cîțu și cum spun cei de la Comisie, pe venituri? Când tu ai o evaziune fiscală de 11% din PIB care înseamnă 20 de miliarde de euro, când ai o economie neagră de aproape 60 de miliarde de euro. Pe lângă asta discutăm despre economia neobservată, în termeni academici, economia neagră îi spunem noi, care este undeva la 24% din PIB. În total, aceste două cifre cumulate îți dau încă un buget de stat. Suntem campioni din perspectiva economiei la evaziune fiscală”, explica în urmă cu șase luni, la Realitatea Plus, Adrian Câciu.

Pentru a recupera din evaziunea de 20 de miliarde, ministrul Finanțelor a anunțat că a „început o analiză a creșterii veniturilor bugetare, bazată pe combaterea evaziunii fiscale și pe o mai bună conformare la plată a obligațiilor fiscale”.

Precedenții doi miniștri de Finanțe - Dan Vâlceanu și Florin Cîțu - recunoșteau că Portul Constanța este o sursă mare de evaziune. Vâlceanu declara în vară că „nu a existat voință politică pentru investiții în vămi și speră că soluția o să fie înființarea Autorității Vamale”.

Florin Cîțu declara, în 2020, că scanerele din vămi sunt o legendă și că ele nu au funcționat niciodată, deși au fost cumpărate din fonduri europene. El preciza, în ianuarie 2020, că în ultimul scaner funcțional a intrat un TIR.

Portul Constanța

Fie că este vorba de 6 sau de 20 de miliarde de euro, cel puțin o treime din evaziune are legătură cu Portul Constanța. Locul prin care doar anul trecut au trecut aproape 50 de milioane de tone de marfă, conform datelor Companiei Porturilor Maritime SA din Constanța.

99,99% din mărfurile care au intrat anul trecut prin portul constănțean au venit în containere. În total, au fost peste 300.000 de containere care au intrat în Portul Constanța în 2020. Navele maritime au făcut 4.031 de opriri în danele din Dobrogea pentru a descărca marfă.

Portul Constanța se compune de fapt din două zone portuare: Constanța Sud-Agigea (care asigură și peste 80% din traficul de mărfuri din zonă) și Constanța Nord.

Cele două zone portuare (dar și cele din Midia și Medgidia) sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) din Constanța. Această societate este deținută de Ministerul Transporturilor (60%), în timp ce Fondul Proprietatea și Consiliul Local Constanța dețin fiecare câte o participație de 20% din companie.

În ceea ce privește controlul mărfurilor, Direcția Generală a Vămilor (prin biroul portuar) se ocupă de verificarea importurilor. Direcția este în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care la rândul său se află în ograda Ministerului de Finanțe.

Cum se pierd miliardele

Anchetele procurorilor și polițiștilor din ultimii doi ani au descoperit mai multe metode de evaziune pentru produsele intrate în România prin zona portuară din Constanța:

• Produse ascunse. Cea mai des întâlnită metodă de evaziune este contrabanda: mărfuri care sunt ascunse în containere, de obicei în locul altor produse, și care nu sunt descoperite sau înregistrate de vameși.

În luna martie, procurorii DIICOT au descoperit o rețea de contrabanda cu parfumuri de lux care nu erau declarate. Parfumurile erau ascunse în cuptoarele electrice. Valoarea parfumurilor originale era de 25 de milioane de euro. „Inspectori vamali au asigurat efectuarea unor controale necorespunzătoare, astfel încât să nu fie semnalate produsele ascunse în interiorul containerelor”, au precizat procurorii.

• Produse înregistrate la o clasă inferioară. O altă cale de diminuare a taxelor plătite este declararea unei valori mai mici decât cea reală. Cum taxa pe valoarea adăugată (TVA) se calculează la valoarea produsului, pierderea pentru un singur container poate fi și de milioane de euro.

Reprezentanții vămii portuare au transmis pentru Europa Liberă că au în lucru un caz în care un agent economic a declarat că importă motocoase. Acestea erau, de fapt, motostivuitoare iar prejudiciul calculat este de peste 1,5 milioane de euro. Prejudiciul în acest caz a fost dat de regimul fiscal diferit pentru cele două produse.

• Containere care dispar. Cum regimul fiscal prevede ca produsele importate să fie vămuite la destinație, apar cazuri în care containerele sau mărfurile din interior dispar pe drumul dintre port și județul în care urmează să se facă vămuirea.

Celebrele scanere, ecrane cu „purici”

Presa a semnalat în ultimii ani că scanerele din Portul Constanța nu funcționează. La numirea în funcție a fostului ministru al Finanțelor, Dan Vâlceanu, acesta nu știa nici câte aparate de scanat sunt, nici dacă funcționează.

„Au funcționat mereu sau aproape mereu. A fost cazul unui șofer care a intrat cu camionul în scaner și situația a devenit legendă, pentru că apoi aceste aparate nu au mai funcționat o perioadă. Cât despre imaginile oferite, că nu sunt clare, un lucrător vamal cu experiență știe, din aceste imagini, dacă sunt probleme sau nu cu marfa din containerul verificat”, a explicat pentru Europa Liberă un fost șef al direcției vamale.

„Scanerele” sunt de fapt unul singur și acesta este fix. A fost achiziționat din China, iar aparatura este la nivelul anului 2000. Deșii premierii și miniștrii de finanțe au promis mereu că vor achiziționa aparatură de ultimă generație pentru a controla rapid și clar containerele, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

Acum, scanarea unui container durează 15 minute, iar imaginile obținute sunt de forma celor „cu purici”, cum se spune popular, al unui televizor pornit, dar fără semnal. În acești „purici” de pe ecran, vameșii trebuie să citească densitatea mărfurilor din container.

„O achiziție de noi scanere este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, au precizat reprezentanții ANAF.

Traseul unui container în vama portuară

Evaziunea este favorizată în Portul Constanța și de modul în care este verificat conținutul unui container.

1. În momentul în care nava a ancorat, toate datele legate de conținutul containerelor sunt transmise reprezentanților direcției vamale din port. Dacă din acte reiese că pe vas nu sunt mărfuri periculoase, interzise etc, atunci vameșii își dau acordul pentru descărcarea containerelor.
2. În prezent, angajații Dubai Ports World descarcă toate containerele, în terminalul destinat acestora. Firma este una dintre cele mai mari din lume în acest domeniu și în 2019 a reînnoit contractul de concesiune pentru administrarea zonei portuare până în anul 2049. Precedentul contract a început în 2003.
3. După ce mărfurile au fost depozitate în terminal, lucrătorii vamali analizează firmele care fac importul, cele care au trimis produsele, dar și acționarii și administratorii. Această operațiune se numește „analiză de risc”și este efectuată de un departament de specialitate.
4. Analizele de risc sunt trimise mai departe la departamentele de control. Aici se decide care sunt containerele cu șanse de risc mare de nereguli. Containerele suspecte sunt trimise la scanerul portului. Drumul dintre terminal și scaner durează câteva minute.
5. Locul în care are loc scanarea este un mini-depozit cu două unități de scanare care rulează pe un sistem de șine de lungimea unui camion. Într-o altă cameră se află monitoarele pe care vameșii văd ce este în container.
6. Containerele care par suspecte la scanare sunt trimise la controlul manual. Echipe de câte doi lucrători vamali deschid containerele și verifică pe cât posibil conținutul mărfurilor. Ceea ce scrie în documente, trebuie să se regăsească în interior.
7. Sunt containere care nu sunt controlate nici cu scanerul, nici manual. De obicei, ale unor firme care fac importuri de foarte multă vreme.
8. După ce direcția vamală din port a verificat actele și, uneori, și conținutul, urmează predarea containerelor către concesionarii vamali. Aceștia sunt angajați de importatori și sunt abilitați, prin lege, să lucreze direct cu lucrătorii vamali. Vameșii stabilesc taxele care trebui achitate pentru mărfurile din containere.
9. Regimul vamal românesc oferă importatorilor șansa de a fi vămuiți la destinație. Altfel spus, un container care intră în Portul Constanța este verificat doar sumar în zona portuară, iar înregistrarea vamală a mărfurilor se face în județul în care vor fi vândute produsele.
10. Un container stă în zona portuară cel puțin două zile.

Alte puncte slabe ale vămilor

Evaziunea nu se produce doar în Portul Constanța, ci de-a lungul întregului sistem vamal românesc. Printre motivele:

• Conectarea caselor de marcat la ANAF. Comercianții din România sunt obligați din vara anului 2018 să folosească numai case de marcat cu jurnal electronic, în baza unei hotărâri de guvern. Însă, ANAF-ul nu vede nici acum în timp real datele de pe casele de marcat. Acestea sunt doar colectate doar pentru a fi verificate în cazul unei sesizări.

• Cântarele auto din vămile rutiere. În prezent, în punctele vamale de la frontiera României nu există cântare pentru a verifica greutatea mărfurilor din containerul unui TIR. Această operație se face cu ajutorul unor cântare ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
• Cântarele pentru substanțe lichide și combustibili. Vămile nu au nici cântare speciale pentru a măsura cantitatea de lichide dintr-o autocisternă care transportă combustibili sau alcool.
• Scanerele din vămile rutiere. Statul român a achiziționat 15 scanere mobile destinate punctelor de trecere a frontierei. Acestea ar fi trebuit să permită verificarea containerelor TIR-urilor. Niciunul nu mai funcționează în prezent, după cum a transmis ANAF pentru Europa Liberă. Controlul containerelor TIR-urilor se face doar dacă vameșul are o curiozitate sau bănuială.

Tipuri de evaziune

Evaziunea se produce în special din neputința statului de a încasa TVA-ul, cel mai important venit la bugetul oricărei țări.

Reprezentanții Consiliului Fiscal consideră că România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a taxelor și impozitelor din UE, de doar 26,7% din produsul intern brut (PIB), în condițiile în care media europeană este de 41% din PIB.

Specialiștii Consiliului Fiscal au mai observat că Ministerul de Finanțe încasează în ultimii cu aproape 35% mai puțin din sumele prognozate că vor fi încasate din TVA la începutul anului. Media europeană este la 9,2%. Suedia stă cel mai bine la acest capitol: diferența de TVA înregistrat este de 0,7%, urmată de Croația cu un deficit de încasare de TVA de 3,5%.

Cea mai banală și mai simplă forma de evaziune este cea la casele de marcat, atunci când un agent economic refuză să elibereze bon fiscal. ANAF a înființat Direcția de Comerț Electronic pentru a limita această formă de evaziune.

Evaziunea din alcool se ridică, conform asociaților de producători din domeniu, până la un miliard de euro în fiecare an. Evaziunea este comisă atât de producători cunoscuți, dar și de micii producători, cei care produc alcool la alambic.

În ultimii ani, evaziunea fiscală din activități ce țin de mediu a crescut foarte mult. Octavian Berceanu, fostul comisar șef al Gărzii de Mediu, a declarat pentru Europa Liberă că pe lângă poluare, importurile de deșeuri și arderile ilegale produc și mari pierderi economice statului român.

Un raport al Comisiei Europene de la începutul anului arata că munca nedeclarată este în continuare un fenomen de amploare în România, iar din estimările Consiliului Fiscal, economia subterană sau informală ar fi de 21,5% din PIB.

Economistul Dragoș Cabat atrage atenția că în domeniile unde se pot face tranzacții foarte mari sau afacerile sunt foarte mari, riscurile de evaziune cresc. „Agricultura este unul dintre domeniile unde se face evaziune fiscală, tot ce înseamnă bunuri fungibile: de la metale până la petrol și grâu sau porumb, ele rămân susceptibile la evaziune peste tot în lume”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.

Contrabanda cu țigări reprezintă în continuare o sursă importantă de evaziune. La un miliard de euro s-ar ridica pierderile statului român din țigările provenite din Ucraina și Moldova și care sunt vândute pe piața neagră autohtonă.

Legislația permisivă din martie 2021

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna martie legea privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Aceasta prevede că se poate aplica doar pedeapsa cu amendă în cazul persoanelor acuzate de evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, care achită integral prejudiciul.

Inițial, legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP și USR la Curtea Constituțională, care a admis obiecțiunile de neconstituționalitate. La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputații au adoptat unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracțiuni de evaziune fiscală.