Banii pentru investiții vin cu unele condiționări, inclusiv reforme în domenii importante precum sistemul de pensii sau justiția. Deocamdată, singura modificare concretă pe lista actelor guvernamentale referitoare la PNRR este includerea, prin Ordonanță de Urgență, a agențiilor de dezvoltare regională (ADR) în gestionarea investițiilor din trei așa-numite „componente” ale PNRR: Sănătate, Educație, și Reforme sociale. Prevederea a fost cerută de șefii din teritoriu ai PSD, dar și de cei de la PNL.
Elena Calistru de la organizația Funky Citizens spune că există o inegalitate de performanță între cele opt agenții de dezvoltare regională, cu posibile consecințe asupra întregului plan de redresare și reziliență.
„Unele dintre aceste agenții au reușit, în timp, să își consolideze destul de mult și poziția și capacitatea de a face proiecte, de a lucra în parteneriat, de a informa și ajuta potențialii beneficiari. Din păcate însă, și aici este cea mai mare problemă cu acest model, aceste agenții sunt foarte inegale. Există câteva agenții care performează foarte bine, iar altele sunt aproape absente”, a declarat Elena Calistru.
În opinia acesteia, dacă în privința fondurilor europene de coeziune exista o autonomie a potențialilor beneficiari (primăriile, de exemplu) și aceștia puteam să depună cereri fără o implicare mare a ADR-urilor, în PNRR indicatorii nu sunt legați doar de partea financiară, rolul ADR-urilor devine mult mai important și nu mai există autonomia cvasitotală a potențialului beneficiar.
„Deci dacă ai un ADR slab, beneficiarul nu mai poate compensa cu forțe proprii. Iar aceasta este o problemă pentru că indicatorii pe care trebuie să îi respectăm prin PNRR sunt globali. Ce nu va merge la nivel micro afectează întregul plan. Nu mai ai ca până acum posibilitatea unor ajustări, a unor corecții financiare. Acum e afectat tot programul din cauza unor mici componente”. Banii următori sunt dați în funcție de indicatori de performanță stricți. E bine însă că autoritățile au renunțat la idee inițială de a implica ADR-urile și în partea de implementare a reformelor din PNRR.
Ce contracte vor gestiona ADR-urile
Cele trei domenii în care se implica ADR-urile vizează elemente extrem de clare și concrete ale investițiilor din sănătate, educație și reformă socială.
Exemple de investiții PNRR în domeniul sănătății:
- Cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale până în trimestrul II, 2024;
- Cel puțin 30 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi modernizate, reabilitate, extinse (inclusiv prin construirea de clădiri noi) și dotate până la finalul anului 2024; Cel puțin 20 vor fi situate în regiuni sau localități mai puțin dezvoltate;
- 200 de centre comunitare integrate nou construite sau renovate. Funcționalitatea centrelor comunitare integrate include spații pentru furnizarea de servicii medicale. Termen: trimestrul II, 2025
- 119 cabinete de planificare familială vor fi dotate și/sau reabilitate. Cabinetele de planificare familială vor suferi intervenții de reabilitare și reamenajare și vor primi dotări de aparatură medicală de laborator și imagistică până în trimestrul IV 2025;
- Reducerea cu 35% a numărului de comunități rurale care nu sunt deservite de un medic de familie (de la 168 la 109) comparativ cu februarie 2021. Investițiile care vizează infrastructura medicală prespitalicească sunt planificate să acopere 3 000 de cabinete ale medicilor generaliști și 200 de centre comunitare integrate; termen: trimestrul II 2025;
- 25 de unități de terapie intensivă vor beneficia de investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal. Termen: trimestrul IV 2024;
Exemple de investiții PNRR în domeniul educației:
- construirea, de către operatori publici, a 110 creșe cu o capacitate cuprinsă între 50 și 110 locuri (găzduind 2, 3 sau 5 grupuri) până în trimestrul IV din 2025.
- 2.500 de unități de învățământ incluse în programul privind prevenirea abandonului școlar vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentelor necesare (tablete, imprimante, routere) până în trimestrul IV, 2023;
- se vor construi 10 campusuri profesionale integrate pentru educație și formare profesională până în trimestrul III, 2025;
- 57 de licee agricole vor beneficia de sprijin pentru modernizarea, renovarea și extinderea laboratoarelor școlare, a atelierelor și a laboratoarelor de informatică, a cantinelor, a căminelor pentru elevi și achiziționarea de materiale biologice, echipamente agricole și utilaje pentru executarea lucrărilor agricole până în trimestrul III din 2025;
- cel puțin 3.600 de școli cu infrastructură și echipamente tehnologice noi până în trimestrul IV din 2024;
- Cel puțin 1.100 de smart lab-uri achiziționate până în trimestrul I, 2025;
- 3.200 de microbuze electrice vor fi achiziționate și folosite pentru transportul elevilor din localitățile izolate, în special în zonele rurale, până în trimestrul II 2023;
- 46.400 m2 de școli verzi (cu performanță energetică ridicată) vor fi construite de către firme de construcții specializate în zonele cu creștere demografică. Termen: trimestrul IV, 2025;
- echiparea a 75.000 de săli de clasă preuniversitare și 10.000 de laboratoare pentru științe până în trimestrul II din 2024; Se va acorda prioritate școlilor cu mobilier deteriorat și celor în care mobilierul nu a fost schimbat în ultimii 10 ani;
Exemple de investiții PNRR în domeniul reformei sociale:
- Intrarea în funcțiune a unei rețele de 150 de centre de zi, dintre care cel puțin 10 % să se afle în comunitățile cu o populație romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familie, până în trimestrul IV, 2024;
- Intrarea în funcțiune a 55 de noi servicii comunitare (45 de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero și 10 clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero +) pentru persoanele cu dizabilități. Termen: trimestrul IV, 2025;
Nu toate agențiile au însă suficienți specialiști, atrage atenția Elena Calistru, iar PNRR vine cu o altă filosofie a cheltuirii banilor europeni, cu care profesioniștii care există în teritoriu nu au lucrat până acum. „Vor trebui angajați oameni, iar aici apare o problemă. Știu de cel puțin o situație de concursuri pentru ADR-uri unde existau suspiciuni că au fost anunțate posturile pe site după ce fuseseră selectați oamenii”.
În privința conducerii ADR-urilor, se remarcă longevitatea directorilor acestor instituții.
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord - Est, cu sediul la Piatra Neamț, este condusă de aproape șapte ani de Vasile Asandei, consilier juridic și apoi Director Juridic al Agenției încă din 2001, potrivit paginii acestuia de LinkedIn.
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est este condusă de Luminița Mihailov, pentru care apar pe pagina de internet a Agenției doar datele de contact generale. Ea pare să conducă ADR Sud-Est de cel puțin 10 ani - un articol din Vremea Nouă spunea în 2011 că Agenția era deja condusă de mai mulți ani de Luminița Mihailov.
- La Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia directorul general Liviu Gabriel Mușat este în funcție din 2003, dar lucrează la această Agenție din 1999. Liviu Gabriel Mușat a candidat la alegerile locale din 2020 din partea PSD Călărași, potrivit arenamedia.ro.
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia este condusă din 1999 de Marilena Bogheanu. Despre aceasta, presa locală a ridicat semne de întrebare în trecut cu privire la felul în care gestiona banii europeni. Un raport al Curții de Conturi citat de obiectiv.info spune că Bogheanu ar fi primit ilegal în jur de 100.000 euro, în perioada 2010-2013, după ce s-ar fi autoangajat ca manager într-un proiect cu bani europeni. Potrivit aceleiași publicații, soţul Marilena Bogheanu ar fi fost angajat la BNR chiar în anul în care Agenția condusă de aceasta a aprobat un proiect de 200.000 de euro depus de guvernatorul Mugur Isărescu. Declarația de avere din 2020 a lui Aurelian Bogheanu arată că cei doi aveau o casă în județul Dolj și un apartament în Grecia, doua terenuri Agricole, două intravilane și unul forestier în Dolj, două autoturisme și mai multe conturi și depozite bancare.
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest este condusă de Sorin Maxim. Specialist în dezvoltare regională, acesta este printer puținii directori de ADR care are CV-ul public, pe pagina de internet a Agenției.
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest este condusă din 2017 de Marcel Ioan Boloş (PNL), ministru al Fondurilor Europene în guvernul Orban. El a devenit membru al PNL în 2019.
- Și Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru este condusă din 1999 de directorul, devenit în 2005 director-general, Simion Crețu. Acesta este și politician, în prezent prim-vicepreședinte al PNL Alba. Într-un comunicat din 30 septembrie, preluat de Ziarul Unirea, el saluta aprobarea PNRR de comisia Europeană și spunea că Planul „va ajuta Guvernul liberal să implementeze acele reforme şi investiţii care vor scoate România din criză".
- Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) București Ilfov este condusă de Dan Nicula. Și despre acesta sunt disponibile puține informații online. Potrivit RFI, el conduce agenția din 1999. A mai fost citat în presă cu o declarație după ce compania Hexi Pharma ar fi primit finanţare europeană de două ori pentru un singur proiect.
În opinia ia Elenei Calistru, esențială pentru succesul PNRR va fi posibilitatea de monitorizare transparentă a fiecărui pas din reforme și a fiecărei investiții. Organizațiile neguvernamentale așteaptă înființarea unui Comitet de monitorizare pentru PNRR în care să fie implicați și factori externi, obiectivi care pot contribui la evaluarea implementării programelor și la conturarea unei reacții rapide în cazul în care apare riscul ratării unui „jalon” din PNRR. România nu are încă pusă la punct platforma electronică, panoul de bord, în care să poată fi urmărite în timp real stadiul investițiilor și cel al reformelor.
Ce sunt Agențiile de dezvoltare regională
Cele opt agenții de dezvoltare ale României funcționează în prezent în baza Legii 315 din 2004, care arată că acestea sunt „organisme neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale”.
În iulie 2020, guvernul Orban a emis o Ordonanță de urgență care descentraliza gestionarea fondurilor europene din Programul Operațional Regional. „Cele opt ADR-uri din regiunile de dezvoltare ale României capătă atribuţii şi rol de Autorităţi de Management, iar Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, va asigura în continuare coordonarea operaţională”, declara şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă.
Acum, agențiile primesc atribuții în gestionarea banilor din PNRR, putând să încheie contracte de finanțare și să efectueze plăți.
Numirea și eliberarea din funcție a directorilor ADR-urilor este decisă de un organism intitulat Consiliu pentru Dezvoltare Regională, din care fac parte președinți de consilii județene și consilieri locali.